Tema corupţiei a fost, este şi va rămâne cea mai bătătorită în eforturile electorale ale acestui an. Pentru că eliminarea corupţilor este cerută de ani buni de electori, la toate partidele a apărut, ca o consecinţă, o temă de campanie nouă, dar foarte strâns legată de prima: tema înnoirii clasei politice. Şi se tot bate monedă, ba prin organizarea de alegeri preliminare (vezi cazul PSD), ba prin sta­bilirea de către organismele centrale de conducere ale partidelor a unui anumit procentaj de locuri eligibile care să fie ocupate de tineri, femei sau nou veniţi într-ale politichiei (vezi Alianţa Dreptate şi Adevăr PNL - PD). Înnoirea se face prin eliminarea corupţilor, dar corupţii nu sunt dovediţi "cu acte" decât în puţine cazuri, restul fiind semnale ale presei, care pot fi confirmate sau infirmate de organele de cercetare sau de justiţie. Aşa se face că, încercând să arate că ai lor corupţi sunt mai corupţi decât ai noştri, între Alianţa D.A. şi Partidul Social Democrat a izbucnit un nou scandal de toată fru­museţea, din care nu lipsesc gesturile teatrale şi deja obişnuitele in­vitaţii la tribunal.
    Bălăcăreala dintre reprezentanţii celor două formaţiuni politice pe această temă am văzut-o cu toţii. Trist este că aşa cum au pornit lupta electorală de toamnă, sunt mari şanse şi să o termine, adică fără să vedem mult promisa şi de o parte şi de alta dezbatere de idei, programe, platforme electorale. Sau trebuie să o trecem şi pe aceasta doar la promisiuni neonorate? Înnoirea clasei politice este o idee bună, dar trebuie să vedem până unde merge această în­noire? După 1989 s-a spus că în România trebuie să treacă ani buni pentru formarea unei clase politice autentice. Vrem să avem oameni politici, oameni de stat şi nu politicieni de mâna a doua. În politică este nevoie de experienţă, iar experienţa se câştigă prin exerciţiu. Nu spunem acum că toţi cei care "dansează" deja de ceva ani au învăţat să fie politicieni adevăraţi, dar nici nu credem că toţi, doar pentru că sunt nume care au făcut carieră în presă, uneori carieră negativă, trebuie eliminaţi. Câtă experienţă aduc cei pe care valul înnoitor îi propune? Unde au dobândit-o? Vom fi iarăşi cobai pentru o nouă garnitură de politicieni care trebuie să înveţe "me­serie"? Nu-l înţeleg de aceea pe Cosmin Guşă în înverşunarea lui de a cere PSD să schimbe toată garnitura. Face cumva Alianţa Drep­tate şi Adevăr ceea ce le cere celorlaţi? Nu prea! Proporţia de oa­meni noi este comparabilă. Şi atunci, semnalul transmis de ADA prin vehemenţa cu care a atacat alegerile preliminare din PSD pare un semn al fricii, o încercare ca stigmatizând în exces să obţină de la adversari pasul înapoi concretizat prin prezentarea pe liste a unor nume puţin cunoscute, cu priză slabă la electorat. Teama de con­fruntarea de la urne nu ocoleşte nici PSD, care, în strategia croirii unei noi imagini, apelează la PUR. Congresul de constituire a Ali­anţei electorale Uniunea Naţională PSD+PUR s-a consumat ieri la Bucureşti cu o grabă care să dea timp electoratului să se obiş­nu­iască cu noile haine ale social democraţiei. Sau ale social-libe­ra­lismului? Cine mai ştie? Dincolo de aceste acţiuni de imagine pe care ni le servesc cu toţii poate că mai bine ar fi fost ca, în linişte, departe de circul media, fiecare partid să-şi facă cu adevărat ordine în propria ogradă. Cei real culpabili să fie îndepărtaţi, iar înnoirea să nu se facă doar de dragul înnoirii, ca un slogan electoral, ci pentru promovarea unor adevărate valori.