Cazul pe care vi-l prezentăm în cele ce urmează are "rădăcinile" în anul 1959, când statul comunist a luat cu japca terenurile oa­menilor din Blaj (ca pe ale majorităţii românilor, de altfel), şi le-a trecut la CAP. În anul 1980, unele terenuri de pe raza Blajului au făcut obiectul unei tranzacţii speciale: printr-un protocol, Staţiunea de cercetare viticolă (SCPV) a preluat de la CAP suprafaţa de 888,57 ha., pe care în momentul de faţă se cultivă viţă de vie de înal­tă calitate. După Revoluţie (cam prin 1994), foştii proprietari depo­sedaţi de pământurile lor de către regimul comunist (sau, după caz, moştenitorii acestora), şi-au reintrat oarecum în drepturi: unii au primit (şi primesc în continuare) acţiuni de la SCPV Blaj (actual­mente Staţiunea de cercetare şi dezvoltare pentru viticultură şi vi­nificaţie- SCDVV), iar alţii au primit în compensaţie un echivalent în suprafaţă de 5.000 mp. de teren arabil de familie. Printre cei ce au ales varianta acţiunilor se află cetăţeanul Gheorghe Moşneag, care este proprietarul unei suprafeţe de 4,43 ha de teren. Bineînţeles, acest teren are un regim special, pentru că el se află în ad­mi­nistrarea SCDVV Blaj, ca teren cu destinaţie agricolă din domeniul public al statului, aşadar, conform Legii nr. 213/1998, privind propri­etatea publică şi regimul juridic al acesteia "bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, nu pot fi în­străinate, ele pot fi date numai în administrare, concesionate sau în­chiriate...", deci sunt exceptate de la retrocedare, conform legilor de fond funciar. Respectând legile în vigoare, după cum spuneam, pro­prietarul Gheorghe Moşneag s-a mulţumit cu calitatea de acţionar la SCDVV Blaj, pentru suprafaţa de 4,43 ha.
    Iată însă că încă din anul 1993, pe terenul al cărui proprietar este Gheorghe Moşneag şi pe care-l administrează SCDVV Blaj s-a in­stalat un alt cetăţean, Sebastian Salcău, ce a ocupat abuziv o su­prafaţă de 0,22 ha pe care a depozitat resturi vegetale. În luna noiembrie al aceluiaşi an el era somat de conducerea Staţiunii de cercetări viticole să elibereze terenul, dar acesta şi-a văzut liniştit mai departe de ale lui, ca şi cum ar fi fost proprietarul de drept al acestuia (am arătat că, şi dacă ar fi avut această calitate, el nu putea folosi terenul, pentru că acesta face parte din domeniul public şi nu poate fi retrocedat). Anii au trecut, iar în anul 1999 pe terenul respectiv au apărut şi nişte materiale de construcţie, iar acest abuz grosolan culminează cu luna ianuarie 2004, când Sebastian Salcău (crescător de oi, după cum am fost informaţi, şi om cu mare dare de mână) şi-a construit un saivan pentru animale. De atunci presiunile exercitate asupra lui s-au înteţit, dar acesta le-a ignorat cu desă­vâr­şire, deşi a ajuns până la instanţă în disputa sa cu SCDVV Blaj. Re­feritor la această construcţie FĂRĂ AUTORIZAŢIE, SCDVV Blaj a sesizat în repetate rânduri atât Inspectoratul în Construcţii al Jude­ţu­lui Alba (ICJ), cât şi Primăria municipiului Blaj. Fără rezultat, însă...
    De neimaginat acest lucru. În urma sesizărilor adresate de SCD­VV Blaj, în luna iunie a.c., ICJ Alba îl anunţă pe Ioan Breaz, consi­lierul juridic al staţiunii (cel care a efectuat toate demersurile legale pentru stoparea acestui abuz), că "s-a dispus primăriei, prin actul de control încheiat, să ia măsuri pentru intrarea în legalitate şi să co­munice despre rezolvarea problemei". De asemenea, în luna iulie a acestui an, consilierul juridic al SCDVV BLaj este informat de că­tre primărie că Sebastian Salcău "a fost somat să demoleze con­strucţiile existente în perimetrul de exploatare al unităţii (al staţiunii- n.red.), şi să aducă terenul la starea iniţială", precizând că "în caz contrar Primăria municipiului Blaj îşi rezervă toate drepturile de a lua măsuri în conformitate cu legislaţia în vigoare".
    Aceste măsuri legale înseamnă aplicarea unei amenzi de maxim 20.000.000 lei, sau în cele din urmă demolare efectivă. Şi, cu toate acestea, până în momentul de faţă construcţia neautorizată a rămas la locul ei. Poate că noul primar din Blaj, (deşi s-a reinstalat în a­ceastă funcţie, în al doilea mandat, de numai 3 luni şi jumătate), ar trebui să "pună piciorul în prag" în acest caz şi să-i întrebe pe sub­alternii săi de la "urbanism şi amenajarea teritoriului" dacă nu le-a scăpat ceva...

---

     În şedinţa de ieri a Comitetului Operativ Consultativ, prefectul Mu­gurel Sârbu şi preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Teodor A­ta­nasiu, s-au contrat pe marginea subiectului referitor la mani­fes­tările dedicate aniversării a 405 ani de la intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. Preşedintele Atanasiu susţine că prefectul vrea să de­ca­leze aceste manifestări, deoarece, la sfârşitul lunii octom­brie, pre­mierul Adrian Năstase va vizita Alba Iulia. "Ei vor să lege vizita lui Năs­tase de acest subiect, însă noi ne-am opus categoric. Aniver­sarea făcută de CJ Alba va fi în 1 noiembrie, din respect pentru Mihai Viteazul şi istoria românilor", a declarat preşedintele Consi­liu­lui Judeţean Alba, Teodor Atanasiu. Din păcate, apropierea cam­paniei electorale umbreşte astfel de manifestări aniversare, care nu sunt nici ale PSD, nici ale Alianţei D.A., nici ale PRM. Ele sunt sărbătorile poporului român. Cel mai recent exemplu de batjocură la adresa unui erou naţional a fost la Ţebea, când un grup de membri şi simpatizanţi ai PRM i-au huiduit copios pe şeful statului, Ion Ili­escu, şi pe premierul Adrian Năstase. Dacă tot doreau să protes­teze puteau măcar să aştepte terminarea ceremoniei religioase. Ne-am întrebat, firesc, al cărui partid a fost membru Avram Iancu, că, din câte ştim, marele erou a avut un singur crez: poporul român. PSD a mai fost acuzat de opoziţie că l-a "confiscat" pe Ştefan cel Mare cu ocazia manifestărilor de la Putna din acest an şi că ma­nifestările au avut o pronunţată tentă electorală. De-ar trece odată şi alegerile generale, pentru ca viaţa de zi cu zi a românilor să reintre în normal.

---

     Aproximativ 2.500 de elevi de la unităţile de învăţământ preuni­versitar din judeţul Alba au depus cereri la Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba (IŞJ) pentru a beneficia de ajutorul financiar de 200 de euro din partea Guvernului, în vederea cumpărării de calculatoare. Declaraţia a fost făcută de inspectorul şcolar general al IŞJ Alba, prof. Dorin Sandea, în baza datelor primite din partea unităţilor şco­lare, potrivit unei legi emise de Guvern în acest sens. Potrivit actului normativ, este vorba de elevi care provin din familii cu un venit mai mic de 1,5 milioane de lei pe membru de familie. Până în data de 15 octombrie, ei urmează să primească bonuri valorice de câte 200 de euro, în baza cărora, în următoarea lună, îşi vor putea procura cal­culatoare noi, cu configuraţia stabilită prin lege, de la agenţii eco­nomici de profil. (R.G.)

---

     Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Teodor Atanasiu, însoţit de specialişti din Direcţia Tehnică ai instituţiei va discuta astăzi la Cluj Napoca cu omolgii de la Consiliul Judeţean Cluj. "Dorim să co­laborăm cu Clujul în vederea depunerii unui proiect comun pe Pro­gramul Phare referitor la proiecte mari de infrastructură regională. Este vorba de drumul judeţean Albac - Horea - Huedin, care face legătura între cele două judeţe. Rezolvarea acestei probleme vine în primul rând în sprijinul moţilor şi în al doilea rând vizăm deschiderea tuturor drumurilor turistice", a spus Atanasiu. CJ Alba va mai de­pune un proiect interregional cu judeţul Hunedoara pentru finanţarea lucrărilor la "Drumul Iancului".(F.R.)

---

     Prefectul Mugurel Sârbu a declarat în şedinţa de ieri a Comi­te­tului Operativ Consultativ că Prefectura va elabora un proiect de lege pentru ca obiectivele cu caracter social din fostul patrimoniu al Am­pelum Zlatna, aflate sub sechestru la Ministerul de Finanţe, să fie trecute în administrarea Consiliului Local. Autorităţile sunt interesate în primul rând de preluarea staţiei de tratare a apei potabile. "O nouă staţie de tratare ne-ar costa circa 200 de miliarde de lei, or nici noi, nici CL Zlatna nu ne putem permite un asemenea lux", a spus vice­preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Nicolae Popa, care a adău­gat că CJ Alba sprijină Prefectura în demersurile referitoare la Zlat­na.(F.R.)