Vă rog să aveţi răbdarea şi înţelegerea necesară pentru a lectura cele câteva rânduri pe care doresc să vi le adresez, considerând observaţiile subsemnatului gândurile unui om simplu din Apuseni, chiar locuitor - Roşia Montană şi nicidecum ale unui lider de filială, care a văzut şi a trăit multe la viaţa lui, şi care, prin efemerul său des­tin a avut posibilitatea dialogului cu toţi premierii postde­cem­brişti.
    Poziţia deziluzionantă pe care aţi adoptat-o recent, în legătură cu proiectul Roşia Montană, abordând cu nonşalanţă şi într-un mod expeditiv o problemă cu impact socio-economic de nivel naţional, mi-a confirmat şi mi-a întărit convingerea că sunteţi o persoană oscilantă. Nu numai că vă schimbaţi opiniile în funcţie de împre­ju­rările în care vă aflaţi, dar acestea devin marcate de un nihilism evident (nu susţin, nu cred în proiect, etc.) incompatibil cu funcţia pe care o deţineţi.
    Vă derobaţi de responsabilităţi, care în mod normal trebuie tratate cu toată seriozitatea. Deşi nu convingeţi că v-aţi implicat efectiv într-o analiză pertinentă a proiectului din Apuseni, în schimb procedaţi la combaterea lui publică susţinând teorii negativiste, lipsite de orice argument palpabil. Discursul dumneavoastră demonstrează că nu doriţi să fiţi "înrobit" de o problemă mai simplu de comentat prin prisma susceptibilităţii, decât în sprijinul efectiv al moţilor disperaţi, care odată cu anularea investiţiei respective îşi văd spulberate toate speranţele într-un viitor mai bun pentru ei şi pentru generaţiile care vor urma.
    Domnule Prim Ministru, chiar dacă invocaţi permanent sintagma "totul este foarte clar" faptul că "nu aţi studiat contractul" respectiv - din punct de vedere istoric şi al mediului - denotă că vă contraziceţi flagrant. Subiectul în speţă este departe de a fi punctul dum­nea­voastră forte în ceea ce priveşte cunoaşterea sa în detaliu, motiv pentru care pun la îndoială obiectivitatea aprecierilor pe care le lansaţi în legătură cu investiţia de la Roşia Montană.
    Spre surprinderea mea, nu ştiu cum a fost posibil ca un om in­te­ligent de talia dumneavoastră să fie prins în capcana afirmaţiilor nea­vizate, aflându-vă - iertaţi-mi comparaţia - în situaţia elevului care nu şi-a făcut temele.
    Rămâneţi totuşi "actual", când, concluzionaţi apoteotic, aş spune chiar memorabil că "România are nevoie de investiţii străine pe alte domenii". Mă întreb, ca un novice - la ce investiţii străine vă referiţi? La cele care deja au falimentat domenii cu pondere importantă în economia naţională sau preconizaţi o variaţiune pe aceeaşi temă, cu alte personaje, dar cu acelaşi rezultat nesatisfăcător?
    Refrenul cu agroturismul, dezvoltarea serviciilor, a turismului zo­nal sunt deocamdată intenţii fără acoperire. Dumneavoastră cunoaşteţi mai bine condiţiile improprii existente în ţara noastră în favoarea lansării şi extinderii acestui gen de activităţi. Mai mult, specialiştii în prognoze economice vă pot furniza informaţii certe privind oportunitatea şi eficienţa lor imediată.
    În contrapunere cu perspectivele pe care le prefiguraţi, derularea fazelor preliminarii ale proiectului de la Roşia Montană au asigurat deja noi locuri de muncă localnicilor, un nivel de trai decent, şi foarte important, au reînviat sentimentul încrederii în investiţiile străine, în siguranţa zilei de mâine.
    Domnule Prim Ministru, o vorbă românească spune "să nu dai vrabia din mână pentru cioara de pe gard". Susţin proiectul de la Roşia Montană numai din poziţia de lider sindical care şi-a asumat responsabilitatea destinului zecilor de mii de mineri din Apuseni şi din zonele limitrofe.
    Nu doresc decât ceea ce este în interesul naţional, al românilor în general. Ei merită să trăiască mai bine. Iar referitor la minerit ca meserie tradiţională - ar fi păcat să dispară şi astfel să se producă depopularea unor localităţi istorice în care viaţa trebuie să-şi urmeze cursul firesc. Sunt singurele raţiuni care m-au determinat să vă trans­mit aceste rânduri sincere.
    Nimic nu poate să ia locul peste noapte lipsei acute de locuri de muncă, urmare a disponibilizărilor de personal din minerit, a închi­derii perimetrelor miniere de la Zlatna şi Baia de Arieş, a S.C. Ampelum Zlatna. Ce credeţi că va fi zona Apusenilor fără alte unităţi miniere mari precum Roşia Montana şi Abrudul, dacă nu un tărâm al sărăciei şi mizeriei?!
    Poate prin declaraţiile dumneavoastră aţi câştigat unul sau doi academicieni fabricaţi de sistem - pentru că numai câteva nulităţi s-au băgat în acest joc mizerabil - dar aţi pierdut pe nenumărate planuri (inclusiv cel diplomatic), dar mai ales i-aţi impresionat negativ pe cei care-şi riscă banii investind în România.
    În speranţa că mesajul meu îl veţi recepta ca un gest de bună credinţă şi veţi reflecta asupra conţinutului său, vă asigur de acelaşi respect şi consideraţie pentru ceea ce încercaţi să faceţi spre binele acestei naţiuni, fiind convins că misiunea grea pe care o aveţi va fi încununată de succes.

---

     Preşedintele organizaţiei municipale Alba Iulia a Partidului Democrat, Călin Potor, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că recentele declaraţii anti-Roşia Montană Gold Corporation făcute de premierul Adrian Năstase sunt o încălcare a legii. Roşia Montană Gold Corporation este o societate comercială care funcţionează le­gal, iar demersurile sale în orice domeniu, deci şi în cel al obţinerii acordului de mediu trebuie să urmeze căile legale, nu să fie blocate doar pentru că aşa vrea un prim-ministru. "Nu poate un premier să o scalde cu legea pentru că este un lucru periculos." Călin Potor a reamintit că prima semnătură care dădea acordul RMGC a fost a lui Nicolae Văcăroiu, pe atunci prim-ministru, astfel încât Adrian Năs­tase nu poate invoca în cazul Roşia Montană Gold Corporation existenţa unei moşteniri grele de la un guvern al opoziţiei. (A.D.)

---

     Dacă la un moment dat exista o concurenţă destul de serioasă între cele două universităţi albaiuliene, respectiv Universitatea "1 De­cembrie 1918" şi Universitatea "Aisteda", de câţiva ani lucrurile s-au schimbat radical.
    Printr-o hotărâre luată în noiembrie 2003 de către Comisia Na­ţio­nală de Evaluare şi Acreditare Academică, Institutul de Învăţământ Superior Particular Aisteda intră, începând cu anul universitar 2004-2005, în lichidare. Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 617/7.07.2004. Ca urmare, conform legilor, anul a­ces­ta la Aisteda nu au fost organizate concursuri de admitere. În o­pinia conducerii instituţiei, motivul pentru care s-a ajuns în această si­tuaţie este scăderea drastică a numărului de studenţi. La ora actu­ală, numărul de studenţi înmatriculaţi este de circa 400-450- în anii 2-4 de studii (mulţi dintre studenţii Universităţii Aisteda s-au trans­ferat în alte centre universitare din cauza situaţiei neclare în ceea ce privea acreditarea). Deşi hotărârea de lichidare a fost luată, cei 400-450 de studenţi îşi vor continua şi definitiva studiile în cadrul Uni­versităţii Aisteda. Cursurile vor avea loc în mod obişnuit, iar licenţele se vor da ca şi până acum în alte centre universitare.

---

     Urmărind fluidizarea traficului pe Bulevardul Victoriei în zona in­ter­secţiei cu strada Cloşca şi în zona Pieţei Cetate, Primăria Alba Iulia a semaforizat cele două intersecţii. La sfârşitul săptămânânii tre­cute semafoarele au început să funcţioneze, luându-i prin sur­prindere pe unii participanţi la trafic. Printre ei a fost chiar şi primarul Mircea Hava, care la întoarcerea dintr-o delegaţie "era să le tai pe toate. Dar este bine că s-a dat drumul la semafoare fără tam-tam şi fără tăieri de panglică. Acum trebuie să mai facem o supraveghere a traficului astfel încât să putem corela timpii acestor semafoare noi cu timpii semafoarelor din intersecţia Bulevardului Victoria cu Calea Moţilor şi din intersecţia străzii Cloşca cu Bulevardul 1 Decembrie 1918." Semafoarele nou instalate au un sistem nou de funcţionare, pe leduri, ceea ce le face vizibile şi în timp de zi de maximă in­so­laţie. Ele au fost montate de SC Elco Alba Iulia. (A.D.)

---

     CJ Alba dispune de fondurile necesare acoperirii salariilor pro­fesorilor din judeţ doar până la mijlocul lunii noiembrie, a declarat di­rectorul economic al acestei instituţii Marian Aitai. La ultima recti­ficare bugetară, Alba a primit doar 10,2 miliarde de lei pentru sa­la­riile profesorilor, sumă insuficientă pentru achitarea lefurilor dască­lilor. Pentru că au primit mai mult la vechea rectificare, la împărţirea ba­nilor pe unităţi administrativ-teritoriale, Alba Iulia, Aiud, Blaj, Se­beş, Abrud, Cugir, Teiuş, Zlatna şi 14 comune nu au primit nici un leu. Marian Aitai a declarat că dintr-o informare a Inspectoratului Şcolar Alba rezultă că aceste localităţi au bani pentru profesori până la mijlocul lunii noiembrie.
    Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba, Nicolae Popa, a de­clarat că în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe s-a precizat că în luna octombrie va avea loc o nouă recti­ficare, care se va referi doar la salariile profesorilor, incluzând aici şi majorărările promise de guvern.(F.R.)

---

     În plin sezon de culegere a viilor, hoţii încearcă şi ei să ţină pasul cu culegătorii autorizaţi. În plasa poliţiştilor au căzut şi Ştefan Naghy, de 26 de ani şi Valerica Hădărean, de 38 de ani, ambii din Bucerdea Grânoasă, care au sustras 10 saci de struguri de la Fer­ma nr.3 aparţinând SC Promotion SRL Blaj. După ce au cules stru­gurii, cei doi au ascuns sacii într-un lan de porumb din apropiere, dar au fost prinşi când au revenit după ei. Acum sunt cercetaţi în stare de libertate pentru furt calificat.(F.R.)

---

     Preşedintele CJ Alba, Teodor Atanasiu, a iniţiat un proiect de ho­tărâre referitor la vânzarea imobilului situat în Alba Iulia, Piaţa Ion I. C. Brătianu nr.20, în suprafaţă de 2009 metri pătraţi. Vânzarea imo­bilului se face prin licitaţie publică deschisă cu ofertă în plic. Din ra­portul de evaluare al SC Evaluar SRL rezultă că valoarea estimată este de 15,1 miliarde de lei, din care 13,5 miliarde de lei vor fi folosiţi pentru întreţinerea şi repararea drumurilor judeţene, mai ales că se apropie iarna. Banii vor fi folosiţi pentru următoarele drumuri: DJ 107 Alba Iulia - Teleac Hăpria - Straja - Berghin - Colibi-Secăşel - Cergău Mare - Veza - Sâncel - Lunca Târnavei - Şona - Jidvei - Sântămărie - Cetatea de Bal­tă - limită judeţ Mureş, 3,5 miliarde de lei; DJ 421L: Ciumbrud - Sâncrai - Rădeşti - Meşcreac - Podu Mureş, 2 miliarde de lei; DJ106 H: Ighiu-Ighiel-Negrileşti-Galda-Întregalde, 1 miliard de lei; DJ 107 H: Coşlariu-Galda-Cricău-Ighiu- Şard, 6 miliarde de lei; DJ750 A:Gura Sohodol-Sohodol, 1 miliard de lei. Pe aceste drumuri se vor executa lucrări de întreţinere, de asfaltare, plombare etc. (F.R.)

---

     Unul dintre cei mai serioşi consilieri judeţeni, care vine la şedinţe cu temele făcute şi nu vorbeşte doar de dragul de se auzi este Mar­cel Stan, din partea PD. Pus pe muncă, consilierul Stan ne-a in­format că în prima zi de joi a fiecărei luni, între orele 11,00-13,00, va acorda la sediul Primăriei Abrud audienţe pentru locuitorii din zona Munţilor Apuseni.(F.R.)

---

     Astăzi, cu începere de la ora 10.00, la Sala PAEM din Alba Iulia va avea loc seminarul cu tema "Aplicarea Legislaţiei de Eficienţă E­nergetică - ALEE", organizat de Ministerul Economiei şi Comerţului prin Agenţia Română pentru Conservarea Energiei. Evenimentul este înscris în programul ARCE de diseminare a informaţiilor din do­me­niul eficienţei energetice şi se adresează în principal autorităţilor pu­bli­ce locale din municipalităţile cu o populaţie mai mare de 20.000 de locuitori. La eveniment vor participa reprezentanţi ai Prefecturii ju­deţului Alba, Consiliului judeţean, Primăriei Alba Iulia şi ai celorlalte primării din judeţ care îndeplinesc criteriul de populaţie prescris, pre­cum şi ai societăţilor comerciale care furnizează energie termică şi apă caldă în sistem centralizat. (A.D.)

---

     Consilierii municipali au amânat din nou adoptarea unui proiect de hotărâre privind aprobarea caietului de sarcini pentru conce­sio­narea activităţii de transport local de călători în municipiul Sebeş. Con­silierii au invocat faptul că nu se ştie cu exactitate ce se va în­tâmpla cu autobuzele Serviciului Public de Transport Local Sebeş, dacă acestea vor fi sau nu preluate de firma care va câştiga licitaţia deschisă. În aceste condiţii, nici proiectul de hotărâre referitor la ma­jorarea tarifelor la bilete şi abonamente pentru transportul local de călători nu a mai fost supus aprobării.(R.G.)