Congresul Spiritualităţii româneşti, manifestarea cultural-patriotică găzduită de Alba Iulia, pe banii Guvernului (circa 3 miliarde de lei, din care 1,6 miliarde de lei s-au cheltuit pentru masă şi cazare) a semănat mai degrabă cu o şezătoare, cu excursii opţionale la super-ofertă, adică gratuit. Din cei 400 de participanţi anunţaţi cu surle şi trâmbiţe au venit doar aproape 100, semn că unii s-au convins că nu tot ce zboară se mănâncă. La congres se munceşte pe "rupte", iar acest lucru ne-a fost dovedit de faptul că participanţii au reuşit să pună în practică ce au hotărât anul trecut, adică înfiinţarea şi înscrierea ca persoană juridică a Consiliului Mondial al Românilor de Pretutindeni. Dacă o făceau pe banii domniilor lor nu era nici o problemă, numai că o asemenea decizie ne-a costat pe noi toţi câteva miliarde de lei. Mai mult decât atât, participanţii au decis să ceară un sediu la Bucureşti şi un buget pentru anul viitor de circa 65 de miliarde de lei. Pentru binele nostru al tuturor să sperăm că nu vor fi tot bani de la buget. Patriotismul înseamnă şi contribuţii personale, nu doar statul cu mâna întinsă la mila bugetului. Pentru că au fost prea ocupaţi cu masa, cazarea şi deconturile, participanţii la congres au lăsat pe altădată şi alegerea organelor de conducere. O altă rezoluţie a Congresului Spiritualităţii de la Alba Iulia s-a referit la "problema Roşia Montană". "Chestiunea analizată" de congres a dus la luarea unei poziţii, care printre altele spune:"ne asociem cererii exprimate de sistarea imediată a lucrărilor începute la acest obiectiv economic, ecologic, social dar şi strategic al României şi propunem organizarea neântârziată, în această iarnă a unei conferinţe ştiinţifice internaţionale, multidisciplinare, pro şi contra, ale cărei concluzii să stea la baza hotărârii comune a Parlamentului şi Guvernului României privind bogăţiile din Munţii Apuseni şi soarta lor. (...) Congresul Spiritualităţii Româneşti îşi oferă sprijinul în găsirea soluţiilor privind viitorul acestei zone a României". Ceea ce au scris congresmenii în această rezoluţie spune foarte multe despre modul în care este "arbitrată" investiţia de la Roşia Montană. În primul rând, din această formulare rezultă că ei au cerut stoparea lucrărilor la mina de stat care operează în prezent, pentru că Roşia Montană Gold Corporation nu a demarat activitatea de exploatare. Domniile lor nu pot face diferenţa între foraje şi activitatea de exploatare, pentru că nu doresc probabil acest lucru. Apoi cer o conferinţă referitoare la proiect, dar ei solicită acum stoparea "lucrărilor", iar concluziile întâlnirii "să stea la baza hotărârii comune a Parlamentului şi Guvernului". Adică îi condamnă şi apoi îi mai judecă o dată. Cât despre "soluţiile" cu apă îmbuteliată şi împletit de coşuleţe, râde lumea domnilor congresmeni. De ce nu veniţi dumneavoastră aici la Roşia Montană să trăiţi din soluţiile pe care le propuneţi, poate ne convingeţi că aveţi dreptate.
    În legătură cu comunicatul participanţilor la congres am solicitat şi punctul de vedere al directorului cu relaţiile publice de la RMGC, Adrian Dascălu, care a precizat următoarele:
    "Comunicatul Congresului Spiritualităţii Româneşti este la fel de irelevant ca şi aşa-zisele studii despre proiect invocate de semnatarii documentului care sacrifică rigurozitatea ştiinţifică în favoarea unor lozinci neconvingătoare. Cererea congresului de "sistare imediată a lucrărilor începute la acest obiectiv economic, ecologic, social dar şi strategic al României" probabil se referă la mina de stat Roşiamin, singura entitate care are activităţi industriale în zonă, începute cu vreo trei decenii în urmă. Dacă nu, atunci astfel de afirmaţii nu fac decât să arate că semnatarii comunicatului nu ştiu nimic despre proiectul Roşia Montană. Dacă ar fi avut măcar minima curiozitate să se documenteze, cei care au semnat documentul ar fi constatat că Proiectul Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) nu este decât o propunere aflată încă pe planşeta proiectanţilor, departe de a fi finalizată. RMGC nu a început nici un fel de activitate de exploatare în zonă, aşa cum probabil au crezut cei care au vizitat comuna din goana maşinii. Ar fi fost de aşteptat ca un congres reunind reprezentanţii diasporei să facă comentarii responsabile în legătură cu acest proiect de clasă mondială, benefic pentru economia României şi să-şi bazeze afirmaţiile pe fapte şi date corecte, nu pe stări emoţionale şi acuzaţii lipsite de substanţă. Populaţia din Roşia Montană trebuie să ia decizii importante pentru soarta ei, iar acest comunicat nu face decât să aducă un deserviciu serios Apusenilor şi ţării.
    Cred că ar fi fost benefic pentru populaţia Munţilor Apuseni dacă acest congres, pentru care s-au cheltuit aproape trei miliarde de lei din banii contribuabililor, ar fi găsit soluţii pragmatice pentru rezolvarea problemelor economice serioase cu care se confruntă această zonă.
    Comunicate de acest gen, venind din partea celor de la care se aşteaptă soluţii reale pentru ţară, nu rezolvă nimic şi nu trimit semnalele aşteptate de investitorii strategici, ci mai curând stârnesc zâmbete şi nasc îndoieli în privinţa angajamentelor internaţionale luate de România. Cred că ar trebui să dăm dovadă de realism şi să acceptăm ideea că cel puţin pentru moment România nu are potenţialul necesar pentru a relansa economia în această zonă şi că investiţiile străine sunt necesare. Lipsa fondurilor nu poate fi suplinită de lozinci frumoase în sectorul mineritului, care are nevoie de investiţii serioase pentru a renaşte. Potenţialul şi bogăţiile acestor munţi nu pot fi puse în valoare fără prezenţa unor investitori strategici în zonă, dispuşi să respecte în totalitate legile acestei ţări. RMGC a investit până acum aproape 100 de milioane de dolari pentru a pune pe harta României un zăcământ de aur şi argint de talie mondială şi a scoate la lumină şi a proteja moştenirea culturală a zonei. De asemenea, oferă locuri de muncă pentru 675 de locuitori ai comunei, asta în contract cu cei care critică dur Proiectul RMGC dar care nu fac absolut nimic pentru Apuseni. În plus, nu înţeleg care este legitimitatea acestui demers făcut de congres şi având în vedere faptul că România are instituţii abilitate de lege să studieze asemenea proiecte tehnice complexe.
    Nu ar fi fost poate normal ca semnatarii documentului să aştepte concluziile instituţiilor legitime ale statului înainte de a se lansa în aprecieri fără nici o bază reală? În context, este cel puţin ciudat faptul că cei care au vizitat Roşia Montană nici măcar nu au avut intenţia să se întâlnească cu cei care propun proiectul RMGC, pentru a obţine informaţii direct de la sursă. După multe insistenţe, s-a acceptat o discuţie de 20 de minute cu reprezentanţii RMGC, invocându-se lipsa de timp.
    Pe de altă parte însă, s-a găsit suficient timp pentru discuţii cu opozanţii proiectului şi pentru a-i îndemna pe unii locuitori ai comunei să nu-şi vândă proprietăţile către RMGC. În mod firesc se pune un mare semn de întrebare în dreptul mandatului şi obiectivităţii celor care au vizitat zona. Totuşi, este de apreciat faptul că zăcământul auro-argentifer de la Roşia Montană este văzut de congres ca un obiectiv economic, ecologic, social şi strategic al României - aceste afirmaţii confirmă în totalitate punctele de vedere ale companiei Roşia Montană Gold Corporation atunci când propune proiectul pentru această zonă din Munţii Apuseni, în vederea unei dezvoltări durabile. Singurul punct realist este propunerea organizării unei conferinţe ştiinţifice internaţionale multidisciplinare, care să discute şi Proiectul Roşia Montană.
    Discutarea unui proiect înseamnă în primul rând competenţă, expertiză tehnică şi mai puţine emoţii. Practica arată că pentru obiectivitatea unor discuţii preponderent tehnice, participanţii la o asemenea conferinţă trebuie să fie experţi şi nu promotorii sloganului "Nu ne vindem ţara".
    Oricum, concluziile oricărei conferinţe nu se vor ridica decât la nivel de sugestii pentru instituţiile statului şi nu pot avea caracter de normă. Dar, aceste concluzii pot arăta un lucru, anume că Proiectul Roşia Montană este un proiect perfect realizabil şi benefic pentru România.
    Desigur, atunci ar fi de aşteptat un alt comunicat al Congresului Spiritualităţii Române, prin care s-ar retrage cererea de sistare a lucrărilor din Roşia Montană.

---

     Pentru tânăra Mihaela Beldie (19 ani, studentă anul II la UMF Cluj), de la AS Autosport Fair Play Abrud, anul 2004 a fost unul dintre cei mai buni de până acum şi, după cum promite evoluţia sa, acesta ar fi unul dintr-un lung şir de reuşite în pasiunea pe care şi-a ales-o: automobilismul. De remarcat faptul că Mihaela a pornit pe acest drum sub îndrumarea tatălui său - pilotul Mihai Beldie care, după ce a încercat zadarnic şi fără prea mare sprijin, câţiva ani la rând, să transforme şi în judeţul Alba automobilismul într-un sport de prim rang, s-a orientat inteligent spre oameni care apreciază totuşi acest sport. I-a găsit - într-un moment în care norocul i-a surâs, după cum recunoaşte - la OMV. I-a găsit şi i-a cedat locul fiicei sale care în acest an a rulat ca navigator, alături de tânărul pilot Claudiu David. A fost o prestaţie de excepţie, cei doi oscilând în acest an doar între locurile I şi II ale podiumului pentru ca la final să ocupe locul I la clasa N 1.6, pe o maşină WV Polo. De fapt, locul I a fost câştigat chiar cu o etapă înainte de finalul CN de Raliuri, la Raliul Mănăstirilor Moldave. Acest fapt a determinat conducerea OMV ca să decidă participarea echipajului David-Beldie la Raliul Moldovei de la Oneşti, într-o grupă superioară de concurs, pentru a mai aduce puncte pentru echipajul OMV. Astfel, pe o maşină mai slabă, cei doi au luptat în grupa A, clasa A6, alături de Titi Aur şi alte nume grele, pentru a mai smulge câteva puncte pentru echipajul OMV. Şi, după o luptă disperată, au reuşit: au obţinut locul I la clasa A 6 şi locul 4 în clasamentul general al raliului. De altfel, eforturile echipajului au fost remarcate şi de organizatori, lui Claudiu David fiindu-i decernat titlul de "Omul Raliului".
    De remarcat faptul că prestaţia celor doi nu se opreşte odată cu finele CN de Raliuri. În perioada 29-31 octombrie 2004, echipajul David-Beldie va participa la Raliul Austriei, alături de celelalte trei echipe ale OMV din România. Datorită prestaţiei de excepţie din acest an, s-ar părea că în viitorul sezon competiţional sponsorul OMV îi va înzestra pe cei doi cu o maşină mult mai puternică, mai performantă. Şi pentru că şi în judeţul Alba Mihai Beldie a mai găsit oameni care au "ţinut aproape" de automobilism, acesta le mulţumeşte sponsorilor SC Roşia Montană Gold Corporation şi Şcolii de Şoferi "Vali" din Alba Iulia. Felicitări conjudeţenilor noştri pentru tenacitate şi performanţă!

---

     Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba, Nicolae Popa, a declarat într-o conferinţă de presă că oameni de afaceri din Austria sunt interesaţi să investească la Zlatna circa 10 milioane de Euro şi la Unirea circa 5 milioane de Euro, într-o fabrică de produse ceramice. După primele contacte în judeţul Alba, o delegaţie de la noi va pleca în Austria în perioada 17-20 octombrie a.c. pentru a concretiza acţiunile de parteneriat economic. Vicepreşedintele Nicolae Popa, care va conduce delegaţia, a declarat că se va încerca şi semnarea unui Acord de colaborare cu o regiune în care guvernator este chiar naţionalistul Jorg Haider. El a mai spus că va face deplasarea din resurse proprii, nu din bani publici. Din delegaţie mai fac parte primarii din Zlatna şi Unirea, Silviu Ponoran, respectiv Cristinel Metea, dar şi un reprezentant al Firmei Niki Ardeal şi altul de la Camera de Comerţ şi Industrie Alba.(F.R.)

---

     În cursul zilei de ieri am primit la redacţie un comunicat prin care suntem informaţi că a fost declanşat conflictul de muncă în sistemul energetic. Printre altele, sindicaliştii solicită creşteri salariale şi condiţii de muncă mai bune. Astăzi, de la ora 14.30, va avea loc mitingul comun al SDFEE, AISE şi Alt Univers în curtea vechiului sediu al Electrica de pe B-dul Ferdinand nr.83. Din 19 octombrie va fi pichetat sediul mai multor ministere, companii naţionale şi al FMI, urmat de un miting de protest la Bucureşti. Greva de avertisment de 2 ore este prevăzută pentru 22 octombrie, iar greva generală a fost stabilită pentru 27 octombrie, începând cu ora 7.00, adică cu o zi înainte de declanşarea campaniei electorale. Liderul sindical Mihai Precup ne-a declarat că la nivelul judeţului Alba este vorba de 580 de sindicalişti, iar salariu mediu net pe ramură este de circa... 7 milioane de lei. Ultima majorare salarială s-a făcut anul trecut şi a însemnat corelarea cu rata inflaţiei.(F.R.)

---

     Schimbarea din Consiliile de administraţie şi din comisiile de cenzori a foştilor membri PSD şi înlocuirea acestora cu alţi membri de partid, de la PNL, PD şi PUR a dus la un "război" de la distanţă între Prefectură şi CJ Alba. Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Teodor Atanasiu a declarat ieri într-o conferinţă de presă că Prefectura a atacat în contencios administrativ aproape toate hotărârile CJ Alba în care se face referire la revocări şi numiri de persoane, "bătaia" cea mai mare fiind pe DPL şi APA CTTA SA. Atanasiu a mai spus că nici într-un caz, instanţa de contencios nu s-a pronunţat deşi ar fi trebuit să facă acest lucru într-un timp mai scurt.(F.R.)