- În ansamblul economiei judeţului, agricultura are o pondere însemnată şi tradiţie îndelungată în lucrarea pământului, cultivarea cerealelor şi creşterea animalelor. Acum, după încheierea ane­voiosului şi complexului proces de restituire a terenurilor agricole şi a pădurilor, cum apreciaţi schimbările structurale ce au avut loc în agricultura judeţului?
    - Înainte de toate consider că trebuie avut în vedere o anumită specificitate şi particularitate a agriculturii judeţului nostru deter­minată de configuraţia geografică. Din acest punct de vedere ne putem considera norocoşi, pentru că avem un judeţ armonios în care şi-au dat întâlnire toate formele de relief. Din totalul suprafeţei agricole de 321.914, terenul arabil ocupă 125.580 de hectare. O pondere însemnată, de peste 190.000 de hectare, revine pădurilor şi fâneţelor. Viile, plantaţiile pomicole şi pepinierele se întind pe mai bine de 5.170 de hectare. Şi încă o cifră de referinţă: pădurile ocupă 228.054 hectare, ceea ce înseamnă că fiecărui cetăţean al judeţului îi revine în medie aproape o jumătate de hectar de pădure. Avem, aşadar, şes, zonă colinară şi munte. În politica şi strategia de dezvoltare şi modernizare a agriculturii am avut în vedere tocmai aceste particularităţi, care au fost incluse în Programul de guver­nare pentru perioada 2001-2004, al Partidului Social Democrat. Con­cret, în judeţul nostru s-a trecut, la finele anului 2000, la in­ventarirerea tuturor problemelor agriculturii. Următorul pas a fost stabilirea priorităţilor şi nevoilor cele mai presante pentru revi­ta­lizarea agriculturii.
    - Preluând o afirmaţie a dumneavoastră, domnule prefect, con­cret care sunt obiectivele majore spre care au fost orientate efor­turile şi atenţia Prefecturii şi a instituţiilor de profil coordonate de prefect?
    - Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agri­cole şi a celor forestiere către proprietarii de drept, persoane fizice şi juridice, de care au beneficiat aproape 100.000 de cetăţeni, a fost unul dintre angajamentele asumate şi promisiunile făcute de care ne-am achitat onorabil. A fost o etapă grea, finalizată, aşa cum spuneam, cu rezultate bune. Numai că ne-am pomenit deo­dată cu fărâmiţarea excesivă a terenului, încât s-a ajuns în situaţia ca un singur proprietar a 3-4 hectare de teren arabil să aibă o mul­ţime de parcele. S-au format astfel 14.287 de exploataţii care deţin împreună mai mult de 94% din suprafaţa utilizată. Întrucât vechile SMA-uri s-au desfiinţat iar puterea economică a deţinătorilor de terenuri arabile a fost şi a rămas destul de modestă, s-a pus pro­blema sprijinirii ţăranilor individuali pentru a nu lăsa pământul ne­lucrat. De altfel, în 2001 suprafaţa de teren rămasă pârloagă ajunsese la 17.115 hectare. Dacă abandonarea pământului ar fi con­tinuat în acelaşi ritm, se profila o perspectivă cât se poate de îngrijorătoare.
    - Să înţeleg că în situaţia critică ce s-a creat a fost nevoie de intervenţia Guvernului pentru a opri cursul periculos de deteriorare a stării de fapt din agricultură?
    - Exact. La iniţiativa Guvernului Adrian Năstase, Ministerul Agri­culturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, pe baza consultării unui număr mare de cercetători, oameni de ştiinţă, cadre didactice din învă­ţământul superior agricol, reputaţi specialişti din unităţile de pro­ducţie au elaborat Programul Naţional de redresare şi dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare şi pădurilor pentru perioada 2001-2004. În esenţă, Programul a ţintit crearea condiţiilor de performanţă şi competitivitate în perspectiva integrării României în structurile U­niu­nii Europene. În prevederile Programului şi-a găsit un loc aparte sprijinirea producătorilor agricoli prin organizarea de exploataţii agricole viabile şi economic eficiente, precum şi de forme aso­cia­tive şi cooperatiste de producţie şi profesionale, spre care au fost orientate cu prioritate importante mijloace materiale şi financiare interne şi externe. La nivelul judeţului Alba, Programul Naţional de redresare a agriculturii se concretizează în alocarea de subvenţii din ce în ce mai mari. Dacă în anul 2000, mai puţin de 2130 de proprietari de pământ au beneficiat de 6,26 miliarde de lei subvenţii, valoarea acestora în 2002 a crescut la 74,1 miliarde, în 2003, suma alocată a fost de 167 de miliarde de lei, iar în 2004, mai bine de 58.679 proprietari au beneficiat de peste 288 de miliarde de lei subvenţii de la stat. La acest sprijin financiar, substanţial, se adau­gă alte 116 miliarde de lei reprezentând subvenţiile de 2 mi­lioane de lei pe hectar pentru suprafaţa de până la 5 ha. Începând din acest an valoarea subvenţiilor la hectar a crescut la 2,5 milioane de lei.
    - Domnule prefect Mugurel Sârbu, se cunoaşte faptul că satele s-au depopulat mult în ultimii ani. Forţa de muncă existentă este îmbătrânită. După reconstituirea dreptului de proprietate asupra te­renului agricol, n-a avut loc acea migraţie a deţinătorilor de terenuri agricole de la oraş în mediul rural. În conjunctura creată nu se mai poate face agricultură performantă cu munca manuală şi forţa ani­mală. Cum au fost încurajate şi ajutate exploataţiile agrciole să a­chi­ziţioneze tractoare şi maşini agricole?
    - În analiza ce a premers elaborării Programului Naţional de redresare şi dezvoltare a agriculturii pentru perioada 2001-2004 s-a avut în vedere şi zestrea tehnică precară a exploataţiilor agricole şi faptul că 41% din populaţia ocupată lucrează în agricultură. În consecinţă, au fost puse în aplicare mai multe programe de spri­jinire financiară a fermierilor pentru achiziţionarea mijloacelor tehnice de producţie de care au nevoie. Spri­jinul financiar de peste 25 de miliarde de lei acordat se regăseşte în achiziţionarea în perioada 2001-2004 a 572 tractoare, 115 combine, 80 semănători, 56 pluguri, 124 grape etc, în comparaţie cu 6 tractoare, un plug, 7 semănători, 5 grape şi nici o combină între anii 1997-2000. Cifrele vorbesc de la sine despre efortul financiar pe care Guvernul îl face pentru înzestrarea agriculturii cu mijloace tehnice performante. Dacă însumăm întregul sprijin financiar acordat de stat producătorilor agricoli din sectorul vegetal şi zootehnic în anii 1997-2000 şi 2001-20004 rezultă că în prima perioadă suma de care a beneficiat judeţul Alba a fost de 97,36 miliarde de lei, pe când în răstimpul 2001-2004, pro­du­cătorii judeţului au beneficiat de 588 de miliarde de lei. O parte importantă din sumele alocate au fost des­tinate dezvoltării zootehniei, creşterii producţiilor de carne, lapte şi acordarea altor prime producătorilor agricoli.
    - Cum se reflectă sprijinul financiar al statului în creşterea pro­ducţiei agricole?
    - În fiecare an din perioada 2001-2004, producţiile obţinute au fost peste media anilor 1997-2000. În acest an, graţie promovării programelor de care aminteam, au fost obţinute producţii cerealiere bune: 4.500kg/ha la grâu, 3.900 kg/ha la orz, 3.250 kg/ha orzoaică, 2.300 kg/ha ovăz, iar la porumb se va obţine 5.500 kg/ha. În zootehnie se înregistrează creşteri ale efectivelor la toate speciile de animale. Sunt semne dătătoare de speranţă într-o evoluţie mai accentuată a producţiei agricole în anii viitori. Este adevărat că se puteau obţine producţii şi mai mari dar, repet, nivelul atins repre­zintă o valoroasă încredere în forţa şi capacitatea organizatorică ale Guvernului Năstase de a ţinti spre cote şi mai înalte. Anii 2001-2004 au confirmat fără putinţă de tăgadă că se poate munci mai cu spor, eficient şi performant şi în agricultură. Strategia şi programele aflate în derulare vor grăbi în mod cert opţiunea aderării României la Uniunea Europeană.
    - Ce consideraţi că ar mai trebui făcut pentru dezvoltarea agri­culturii judeţului pe termen scurt şi mediu?
    - De mare importanţă este fructificarea experienţei valoroase obţinute în ultimii patru ani. Specialiştii ştiu mai bine ce rol are promovarea în cultură a seminţelor de mare valoare biologică, con­centrarea suprafeţelor de teren arabil în mai puţine exploataţii agricole şi, aşa cum au dovedit-o mulţi fermieri, să insiste pe creşterea cantitativă şi calitativă a producţiilor agricole şi ani­ma­liere, în concordanţă cu protejarea mediului înconjurător. Am mare încredere în specialiştii din agricultură şi sunt convins că vor şti să se folosească de oportunităţile şi avantajele oferite de Programele SAPARD şi FIDA, de subvenţiile ce se vor acorda în continuare producătorilor agricoli. Există şanse reale ca până în anul 2007, dată prevăzută pentru aderarea României la UE, să ne apropiem mai mult de exigenţele şi cerinţele agriculturii moderne, per­for­mante.

---

     Direcţia Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Alba a de­pistat un fir care ar putea duce la identificarea vinovatului pentru ca­zurile de trichineloză înregistrate în ultima perioadă în judeţul Alba. Purtătorul de cuvânt al DVSA Alba, dr. Ioan Tătucu, a declarat, într-o conferinţă de presă, că este vorba despre declaraţia unei per­soane care s-a îmbolnăvit de trichineloză. Persoana, o femeie sus­ţine că a consumat, împreună cu fiica sa, salam ţărănesc cumpărat de la un supermarket din Alba Iulia. De asemenea, aceeaşi per­soană a consumat, alături de membrii familiei surorii sale, sarmale preparate din carne tocată provenită de la un procesator din Mi­răslău. Dacă şi fiica femeii va fi diagnosticată cu trichineloză, în urma examenelor serologice, atunci nu este exclusă posibilitatea ca focarul de trichineloză să fi provenit de la supermarket, întrucât tânăra nu a mâncat sarmale, iar magazinul de la care a cumpăra salamul nu are relaţii comerciale cu firma din Mirăslău. În cazul în care diagnosticul nu va fi confirmat, atunci va fi foarte greu de găsit vinovatul, deoarece în urma verificărilor efectuate de către in­spectorii DVSA Alba, unitatea din Mirăslău nu mai deţine pe stoc carne sau preparate provenite de la porci sacrificaţi în luna sep­tembrie.
    Pe de altă parte, la nivelul secţiilor de boli infecţioase din Alba Iulia şi Aiud s-au prezentat 15 persoane suspecte de trichineloză. Dintre acestea, 8 persoane sunt din Alba Iulia, 3 locuiesc în Oarda de Jos, un pacient domiciliază în Aiud, iar alţi 3 sunt din Ciumbrud. Toate cazurile au fost confirmate clinic, pacienţii având simptomele infestării cu Trichinella Spiralis: umflături în zona ochilor, dureri de cap şi musculare, astenie. La această dată, doar 3 pacienţi mai sunt internaţi la Alba Iulia şi unul la Aiud, evoluţia stării lor de să­nătate fiind favorabilă. În 15 octombrie o altă persoană suspectă de trichineloză a fost internată în spital. Dacă diagnosticul va fi con­firmat, atunci numărul bolnavilor va ajunge la 16 persoane, între care un lider sindical, un fost consilier municipal şi o judecătoare, singura lor "vină" fiind că au consumat carne sau mezeluri cumpă­rate din comerţ. Directorul DVSA Alba, dr. Ioan Dârzu, a declarat că sunt aşteptaţi să sosească în judeţ şi doi inspectori din cadrul ANSVSA Bucureşti, întrucât cercetările se desfăşoară anevoios din cauza declaraţiilor contradictorii şi evoluţiei episodului de trichi­ne­loză.

---

     În primele nouă luni ale anului 2004, 720 de poliţişti au primit recompense băneşti iar 5 (un ofiţer şi 4 agenţi) au fost înaintaţi în gradul următor înainte de termen. De asemenea, 6 poliţişti au primit diplome de onoare. Pe de altă parte, pentru comiterea unor abateri disciplinare, 27 de poliţişti au fost sancţionaţi disciplinar, cu mus­trare scrisă şi reducerea salariului pe o perioadă de 1-3 luni. Şeful IPJ Alba, chestorul de poliţie Marin Aron, a precizat că abaterile dis­ciplinare constau, majoritatea, în neîndeplinirea atribuţiunilor de serviciu. (N.I.T.)

---

     Liberalul Dorel Călian este noul director al Centrului Judeţean de Consultanţă Agricolă pentru o perioadă de trei luni. El îl înlocuieşte în funcţie pe reprezentantul PSD Mircea Dorel Rus, căruia i-a expi­rat mandatul. Preşedintele Atanasiu a dat citire în faţa consilierilor unor documente prin care Rus, căruia i-a expirat mandatul, era acu­zat printre altele de management defectuos şi atitudine dicta­torială. Consilierul PSD, Ioan Florea, a cerut scoaterea acestui punct de pe ordinea de zi, dar solicitarea sa nu a fost acceptată. În cele din urmă, Călian a primit girul majorităţii consilierilor judeţeni şi este director interimar al Centrului Judeţean de Consultanţă Agri­colă.(F.R.)