Cu ocazia unei călătorii la Roşia Montană am preferat să discut cu localnicii decât cu reprezentanţii Companiei RMGC, pentru a afla care este în general starea de spirit cu privire la strămutări şi relocări. Primul care mi-a ieşit în cale a fost Francisc Botar, un pensionar în vârstă de 70 de ani care, în urma decesului soţiei, a rămas să locuiască doar împreună cu soacra sa în vârstă de aproape 90 de ani. El bolnav de diabet, ea aproape imobilizată la pat... Copiii d-lui Botar sunt la Alba Iulia. Bineînţeles că o duce greu, ca toţi oamenii în vârstă rămaşi singuri, dar are speranţa că se va putea muta curând şi el în municipiul nostru. Cu atât mai mult cu cât aici vine întotdeauna la spital. Mâine şi-ar vinde pro­prietatea, dacă RMGC ar continua să cumpere imobilele şi pro­prietăţile din zonă, dar deocamdată compania nu mai cumpără... La fel mi-au declarat toţi cei cu care am avut eu ocazia să discut (10-12 persoane), şi nu cred că aceştia mă aşteptau în special pe mine ca să-şi exprime poziţia, pentru că mă aflam în Roşia Montană cu totul întâmplător.
    De ce nu se mai cumpără? Ne-a lămurit directorul Depar­ta­men­tului de relaţii publice al RMGC, Adrian Dascălu: "Până acum, 42% dintre imobile şi pro­prietăţi au fost vândute, iar 95% dintre cei ce au mai rămas în zona noastră de interes au solicitat evaluarea pro­prietăţilor lor. Sumele acordate ca despăgubiri s-au situat cam între 20.000 şi 100.000 de dolari/familie, cea mai mare fiind de 130.000 de dolari. Dar în momentul de faţă procedăm la o recalculare a grilei, din pricina diferenţelor apărute în raportul euro-dolar, după care efectuăm plata despăgubirilor, având în vedere o majorare cu 30-40%." Ca orice om plătit româneşte, am rămas stupefiat când am aflat ce înseamnă această grilă: pe lângă imobil, absolut tot ceea ce are omul pe proprietatea sa se evaluează şi se plăteşte în funcţie de material, importanţă etc. De pildă gardul, grajdurile şi restul acareturilor, cuşca câinelui, pomii din grădină... Şi toate au un preţ în conformitate cu grila respectivă. La acestea se adaugă despăgubirile acordate celor ce desfăşoară activităţi private, cal­culându-se venitul pe care aceştia l-ar putea realiza în 20 de ani de la momentul vinderii proprietăţii, plus nişte sume reprezentând "cos­turile schimbării", căci orice schimbare în viaţa unui om are nevoie de o compensaţie. Mai ales că mulţi dintre localnici sunt vârstnici, neadaptabili, şi puternic legaţi sufleteşte de locurile şi ca­sele în care au trăit o viaţă...
    Dar există şi reversul medaliei, căci românii sunt isteţi şi ştiu să speculeze orice posibilitate de câştig. Astfel, unii dintre cei cărora urma să li se evalueze proprietăţile, aflând că pentru pomi cele mai mari compensaţii se acordă nucilor, au început să planteze o mul­ţime de nuci. (Unii ajunseseră să aibă câte 900 de nuci în grădina în care nu avuseseră nici unul înainte.) Ba mai mult, îi mutau noap­tea, replantându-i de la cel peste care trecuse evaluarea la cel ce urma să fie evaluat. Alţii şi-au adus geamuri termopan la nişte acareturi aproape ruinate, proptindu-le aşa, de formă, până trece evaluarea... Toate acestea cu o frenezie ce demonstrează că "aurul fură mintea omului". Cât îi priveşte pe localnicii care se opun pro­iectului (cam 5% dintre proprietarii din zona viitoarei exploatări), după părerea mea aceştia sunt doar nişte "negociatori" care speră că trâmbiţându-şi "opoziţia" vor obţine sume mai mari pentru stră­mutare sau relocare.

---

     În şedinţa CL Meteş de joi, 21 octombrie, consilierul Hărăguş a fost ales viceprimar al comunei încălcându-se legile româneşti în vigoare. Asta după ce au fost invitaţi... afară observatorii de la judeţ, respectiv deputatul PD Alexandru Pereş şi consilierii judeţeni Cle­ment Negruţ (PD) şi Toader Ulise (PUR). Ieri, în cadrul unei con­ferinţe de presă, Negruţ şi Pereş au contestat legalitatea numirii lui Hărăguş în funcţia de viceprimar, după ce acesta şi-a dat demisia din funcţia de consilier local şi a optat pentru calitatea de funcţionar public în data de 7.07. 2004. De altfel, în timpul votării ca viceprimar a lui Hărăguş, din sală au ieşit afară, în semn de protest, consilierii PNL, PD, PUR şi unul de la PRM. Nicolae Hărăguş a fost validat ca şi consilier, din nou, şi apoi a fost votat ca viceprimar (PSD) cu votul a 7 consilieri, reprezentând necesarul de jumătate plus unul din totalul de 12. S-a solicitat ca această hotărâre să fie atacată în contencios-administrativ, pe considerentul că au fost încălcate legile 215 şi 161. (N.I.T.)

---

     Colegiul Naţional "Horea, Cloşca şi Crişan" din Alba Iulia va găzdui în perioada 23-29 octombrie a.c. o serie de dezbateri pe tema integrării în Uniunea Europeană. Pe lângă instituţia gazdă, acţiunea este organizată de Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) şi Fundaţia Olanda-România. Prof. Rodica Andronescu, inspector pen­tru colaborare internaţională în cadrul IŞJ Alba, a declarat că, în afară de liceenii şi profesorii albaiulieni, la discuţii va participa şi un grup de elevi olandezi, însoţit de un profesor de liceu.(R.G.)

---

     Valoarea totală a investiţiilor care vor fi realizate în judeţul Alba prin Programul Fondului Internaţional de Dezvoltare Agricolă (FIDA) se ridică la aproape 4,3 milioane de dolari, din care 2.850.000 dolari reprezintă credite FIDA, 2.735.086 dolari fiind deja în derulare. Potrivit ultimei situaţii întocmite de Direcţia pentru Agri­cultură şi Dezvoltare Rurală Alba, în total, în perioada 2000-2004, au fost depuse 451 de cereri de finanţare, peste 30 la sută fiind înregistrate anul trecut şi numai 93 în acest an. Tot în ultimii 5 ani, au fost transmise unităţii bancare un număr de 366 documentaţii, fiind semnate deja 246 de contracte. În acest an, au fost semnate 58 de contracte, iar valoarea investiţiilor se apropie de 1,2 milioane de dolari, din care peste 863.000 de dolari provin de la FIDA, valoarea împrumuturilor aflate deja în curs de derulare fiind de aproape 750.000 de dolari. Este vorba de 193 de credite în agri­cultură, care însumează 1.442.546 de dolari, pentru sporirea e­fectivelor animaliere, cumpărare de utilaje agricole sau construire de adăposturi pentru animale.
    În industria alimentară, au fost aprobate 8 credite totalizând 329.092 de dolari, pentru prelucrarea laptelui şi a cărnii, morărit şi panificaţie, în timp ce pentru agroturism au fost finanţate 18 inves­tiţii, în valoare de 268.551 de dolari. În fine, în sectorul micii in­dustrii, au beneficiat de credite de 809.877 de dolari un număr de 27 de solicitanţi, banii fiind folosiţi pentru activităţi cum sunt pre­lucrarea lemnului, olărit, artizanat şi servicii.

---

     Conducerea Consiliului judeţean Alba şi directorii din cadrul instituţiei continuă deplasarea în teritoriu şi în săptămâna 25-31 octombrie 2004, pentru a discuta cu autorităţile locale. Invităm şi cetăţenii comunelor să participe la aceste întâlniri, deoarece scopul lor este inventarierea problemelor locale şi stabilirea priorităţilor de dezvoltare economică în vederea elaborării strategiei de dezvoltare a judeţului pe termen mediu şi lung.
    În săptămâna 25-31 octombrie 2004, deplasările se vor desfă­şura după următorul program: *luni, 25 octombrie 2004, ora 19.00 - comuna Doştat; *marţi, 26 octombrie 2004, ora 19.00 - comuna Săliştea; *miercuri, 27 octombrie 2004, ora 19.00 - comuna Cut; *joi, 28 octombrie 2004, ora 19.00 - comuna Ohaba; *vineri, 29 octombrie 2004, ora 19.00 - comuna Valea Lungă; *sâmbătă, 30 octombrie 2004: - ora 15.00 - comuna Cergău; - ora 18.00 - comuna Cenade; *duminică, 31 octombrie 2004: - ora 15.00 - comuna Almaşu Mare; - ora 18.00 - comuna Meteş.

---

     Oamenii de afaceri nominalizaţi în Topul firmelor pe anul 2003, întocmit de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Alba, au vrut să demonstreze că investi­ţiile pe care le derulează merg... ca pe roate. Va lăsăm pe dumneavoastră să elaboraţi un clasament al celor mai mo­derne automobile etalate de oa­menii de afaceri... (R.G.)

---

     Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Teodor Atanasiu, s-a întâlnit în cursul zilei de ieri cu un investitor interesat să con­struiască o centrală electrică pe gaz. "S-au interesat de Zlatna şi de Cugir, dar cel mai probabil se va rămâne pe varianta Zlatna. In­vestiţia este cifrată la 10-15 milioane de Euro şi va crea noi locuri de muncă", a spus preşedintele Atanasiu. Investitorul este un ro­mân, Mihai Ionescu, care conduce una din cele mai puternice firme care se ocupă de centralele electrice pe gaz.(F.R.)

---

     Genoveva Preda, actriţă la Teatrul Naţional din Bucureşti, va susţine o serie de spectacole în limba română şi în limba franceză la 3 dintre centrele de documentare şi informare din judeţul Alba. Rodica Andronescu, profesor de limba franceză la Colegiul Naţional "Horea, Cloşca şi Crişan" din Alba Iulia, a declarat că prima acţiune de acest gen este programată astăzi, 23 octombrie, la sediul in­stituţiei pe care o reprezintă. A doua zi, actriţa va evolua la Centrul de Documentare şi Informare din cadrul Şcolii generale "I. Maniu" din Vinţu de Jos, iar luni, 25 octombrie, Genoveva Preda va juca la Grupul Şcolar Industrial din Jidvei.(R.G.)

---

     Marius Cetină este noul director al Administraţiei Taberelor şi Turismului Şcolar Alba, fiind detaşat în această funcţie până când va fi organizat un concurs pentru ocuparea acestui post. El a ocupat până acum funcţia de inspector superior în cadrul In­spectoratului Teritorial de Muncă Alba. Marius Cetină îi succede în acest post lui Nicolae Radu, care la începutul lunii martie a.c. a revenit la catedră, la Şcoala generală "Mihai Eminescu" din Alba Iulia, odată cu expirarea contractului de management.(R.G.)