Două au fost evenimentele mai importante care au atras atenţia opiniei publice mondiale în această săptămână: scrutinul electoral din SUA, soldat cu alegerea lui George W. Bush pentru un nou mandat la Casa Albă, şi ieşirea din scenă a liderului palestinian Yasser Arafat. La concurenţă cu aceste două evenimente puternic mediatizate, s-a situat, în România, agitaţia de pe piaţa valutară, leul românesc câştigând puncte importante în competiţia dură cu moneda europeană şi cea americană. După ce BNR a decis să-şi ia mâna de pe cursul valutar, fluctuaţiile cotaţiilor au fost spectaculoase. Bulversarea pieţei valutare coincide şi cu anunţul făcut de BNR privind introducerea leului greu din 1 iulie 2005, când bacnota de 1 milion de lei, de exemplu, va deveni bacnota de 100 de lei grei. Leul greu va circula timp de un an şi jumătate în paralel cu moneda veche, iar denominarea monedei naţionale se va face etapizat. Plecând de la aceste date, specialiştii recomandă clien­ţilor băncilor să apeleze în continuare la constituirea de depozite în lei, dar şi la accesarea de credite în aceeaşi monedă. Cert este că acum au de câştigat cei care au luat credite în valută şi de pierdut cei care au preferat să-şi păstreze economiile în dolari sau Euro. Pe de altă parte, fluctuaţiile de pe piaţa valutară pot da un nou suflu economiei naţionale, mai ales că importatorii sunt avantajaţi de întărirea leului în faţa dolarului şi a monedei europene. Dolarul a ajuns acum undeva la 30.710 lei, în timp ce Euro a coborât sub 40.000 de lei. Moneda americană a ajuns la cotaţia din anul 2001, iar pentru Euro o asemenea cotaţie s-a mai înregistrat doar în luna noiembrie 2003.
    Spre deosebire de alţi ani, când variaţiile bruşte de pe piaţa valu­tară determinau un adevărat cutremur, de această dată, sistemul bancar românesc a dat dovadă că este unul matur şi solid. Căderea cursului n-a fost urmată de panică, iar băncile şi agenţii economici şi-au văzut în continuare de treabă. Nimeni nu a dat faliment, nimeni nu s-a isterizat. Efectele acestui calm de pe piaţa valutară se fac deja resimţite, în sensul că aprecierea leului, chiar dacă va mai continua, nu va mai fi atât de accentuată ca în ultimele zile. Agitaţia valutară a generat două tipuri de acţiune. Unele bănci au vândut valută sperând că vor câştiga mai mult peste puţin timp din creşterea cursului valutar odată cu apropierea datei alegerilor din România. În plus, dealerii consideră că o creştere a monedei ame­ricane şi a celei europene este determinată şi de perioada sărbă­torilor de iarnă. Alte bănci au preferat să vândă valută în speranţa că pierderile vor fi mai mici, pentru cei care au optat pentru depozite în valută. Analiştii bancari consideră însă că piaţa se va reechilibra în cel mai scurt timp, pentru că nu se prevăd "implanturi" specta­cu­loase de capital în valută. Nici chiar comunicatul şoc al Băncii Naţionale a României care a anunţat că nu va mai interveni în stabilirea cursului valutar nu a avut darul de zgâlţâi prea tare piaţa de capital, fluctuaţiile de tranzacţionare variind în ultimele ore între 100 şi 400 de unităţi. Analiştii economici mai susţin că în scurt timp s-ar putea înregistra revenirea pe un trend ascendent a cotaţiilor Euro şi a dolarului în faţa leului. Sunt însă şi jucători de piaţă care cred că potenţialul de apreciere a leului este mai mare decât potenţialul de depreciere a acestuia. Cum ne aflăm pe un teren mişcător părerile sunt împărţite, însă concluzia este că nu va mai urma o nouă undă puternică de şoc. Oscilaţii la fel de puternice precum cele din ultima vreme ar mai putea avea loc doar în mo­mentul liberalizarii contului de capital, care coincide cu luna aprilie a anului viitor, când ne putem aştepta la intrări semnificative de valută care ar putea produce noi dezechilibre ale pieţei.