Editorial |
Revoluția fiscală
Cabinetul Tăriceanu pare hotărât să-și respecte promisiunile din campania electorală, introducând extrem de rapid cota unică de impozitare, asumându-și chiar și riscul producerii pe termen scurt a unui dezechilibru bugetar la nivel macroeconomic. Astfel, în prima sa ședință de săptămâna trecută, noul guvern a adoptat Ordonanța de urgență privind introducerea cotei unice de impozitare de 16%, valabilă atât pentru veniturile persoanelor fizice, cât și pentru cele ale societăților comerciale. Măsura luată de noul executiv a suscitat imediat reacții și dezbateri aprinse. Pentru românul simplu au apărut, firesc, întrebările: Va fi bine? Va fi rău? Guvernul spune că va fi bine. De ce? "Pentru că e o măsură în interesul oamenilor. Nu numai că încurajează munca, dar face și un act de dreptate. În plus, nimeni nu pierde, toți câștigă". Noul ministru de Finanțe, Ionuț Popescu, a simțit nevoia să iasă, la o zi de la anunțarea hotărârii luate de guvern, într-o conferință de presă și să explice această măsură ca fiind "o revoluție fiscală". Potrivit acestuia, elementul cheie al măsurii adoptate este "renunțarea la procedura de globalizare a veniturilor și înlocuirea ei cu impozitarea fiecărui venit în parte".
Marea problemă a punerii în aplicare a măsurii acesteia va fi capacitatea statului de a acoperi golurile lăsate de scăderea cotei de impozitare. Chiar și ministrul Ionuț Popescu a recunoscut că s-ar putea pierde sume importante: "Am făcut o situație privind scăderile care ar fi la bugetul statului și sunt însumate la 32 de mii de miliarde de lei". În aceste condiții, Cabinetul Tăriceanu a trebuit să găsească alte formule de atragere a banilor la bugetul statului. Fără a fi neapărat creionată o strategie fiscală clară (acest lucru nici n-ar fi fost posibil în acest moment, deoarece pentru a face corijările e nevoie totuși ca economia să funcționeze cel puțin câteva luni în noile condiții), s-a decis mărirea altor impozite astfel încât golul de 32 de mii de miliarde să fie într-o anumită măsură acoperit. "Am mărit impozitul pe venit la microîntreprinderi de la 1,5% la 3%. În ceea ce privește veniturile din chirii, și aici a fost introdusă cota unică de 16%, în schimb am redus deducerile. Până acum veniturile din chirii se globalizau, intrau pe aceeași plajă de impunere și se aplica o deducere de 50%. Noi am redus această deducere la 25%", a explicat ministrul Ionuț Popescu. S-a decis și renunțarea la scăderea cu două procente a contribuției personale la fondul de asigurări de sănătate, anunțată de Cabinetul Năstase prin bugetul pe 2005. "Din dublarea impozitului la microîntreprinderi se va obține un surplus de 5400 de miliarde, din faptul că nu am trecut la reducerea cu cele două puncte procentuale a contribuției la asigurările sociale, ele rămânând așa cum sunt, mai rămân la buget 9700 de miliarde", a calculat Popescu. În ce privește microîntreprinderile, unde numeroase voci, numeroși analiști economici au replicat că "este o măsură nedreaptă care sugrumă sutele de mii de mici firme", s-a argumentat că "oricum microîntreprinderile vor avea viață scurtă, până în 2007, iar cei nemulțumiți au alternativa optării pentru varianta impozitării cu 16% pe profitul realizat". Liderul Cartelului Alfa, Bogdan Hossu, este de părere că "aplicarea cotei unice este doar în aparență bună. Din punct de vedere personal, da, cred că este mai avantajos, deși două milioane de salariați nu vor beneficia de majorări (...). Noi credem că această măsură trebuia corelată cu reducerea contribuției de asigurări sociale". Una peste alta, impozitele mai mici ar trebui să stimuleze colectarea la bugetul statului. Ministrul Ionuț Popescu a ajuns chiar la concluzia că "un contribuabil nu este hoț prin definiție, ci se sustrage de la plata impozitelor doar în măsura în care banii obținuți nu îl ajută să trăiască". În final, mai amintim că varianta cotei unice de impozitare este deja aplicată cu succes de unele țări precum Estonia, Letonia, Rusia, Ucraina, Slovacia și Cehia. Tinu MATEȘ
|