În anul 2003, printr-un ordin al Autorităţii Naţionale pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, asupra SC "Am­pelum" Zlatna s-a instituit administrarea specială în vederea priva­tizării. Potrivit Legii nr.137/2002 acest proces se baza, printre alte principii, pe acela de "aplicare a unor programe de restructurare an­terioară privatizării, cu accent pe externalizarea unor activităţi şi/sau active, în special a activelor cu caracter social". În acest context, prin Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor de la "Ampe­lum" (nr.139/13.02.2004) şi Hotărârea Consiliului Local Zlatna (nr. 14/01.02.2004), s-a aprobat predarea, respectiv preluarea cu titlu gratuit a activelor cu caracter social identificate în patrimoniul so­cietăţii. Activele respective erau (şi sunt şi acum) indispensabile ad­mi­nistraţiei şi, implicit, locuitorilor din Zlatna: căminul de nefamilişti, staţia de tratare, staţia de epurare, cantina, baza sportivă, drumuri de acces, captări şi aducţiuni etc.
    Acest transfer trebuia făcut pe bază de protocol de predare-pri­mire încheiat între părţi, în termen de 30 de zile de la data aprobării în AGA, ceea ce nu a fost posibil, deoarece activele erau ipotecate în favoarea unor creditori ai societăţii (BCR-Zlatna, "Trans Cargo Internaţional"- Braşov etc.) Întrucât activele cu caracter social nu au fost externalizate şi "Ampelum" nu a fost privatizată, s-a ajuns la situaţia (absurdă dar legală) în care lichidatorul societăţii a iniţiat procedura de vânzare prin licitaţie a bunurilor aparţinând societăţii, acestea incluzând şi activele cu caracter social. Bineînţeles, în­străinarea acestor bunuri altui deţinător decât Consiliul local Zlatna duce la grave probleme de ordin social, căci este de neimaginat o localitate unde locuinţele sociale destinate celor mai nevoiaşi cetăţeni, staţia de tratare a apei, staţia de epurare, baza sportivă etc., să fie cumpărate de firme sau persoane private. Singura soluţie legală era, în acest caz, alocarea de la Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului a sumei de 29,8 miliarde de lei Consiliului local Zlatna, pentru ridicarea sarcinilor instituite asupra bunurilor cu caracter social. Din nefericire, deşi cele două hotărâri (a Adunării Generale a Acţionarilor de la "Ampelum" şi a Consiliului local Zlatna) au fost adoptate încă din ianuarie, respectiv februarie 2004, iar Guvernul (pe atunci PSD) a fost solicitat să aloce suma pentru ridicarea ipotecii, banii nu au fost alocaţi nici până în data de 6 iunie, când au avut loc alegerile locale. Bineînţeles, noul primar, Silviu Ponoran, liberal fiind, a avut şi mai puţină audienţă la nivelul Guvernului PSD decât cel precedent. Şi nici el nu a primit banii necesari, deşi i-a solicitat la rândul său. Singura sa speranţă la momentul respectiv era schimbarea Guvernului în urma alegerilor generale, fiind convins că un Executiv format de Alianţa D.A. ar răspunde pozitiv solicitării sale perfect îndreptăţite. După cum ştiţi însă, Guvernul s-a format abia în ultimele zile ale anului 2004, când deja pentru 57 de familii din Zlatna era prea târziu, căci acestea locuiau în căminul de nefamilişti care, între timp, a fost vândut de către lichidator. Şi, chiar din primele zile ale noului an au început evacuările şi sigilările apartamentelor din blocul respectiv...
    Trebuie să spunem câteva lucruri şi despre cei ce stau acum cu sabia lui Damocles deasupra capului, aşteptându-şi evacuarea. Condiţiile în care au locuit familiile respective sunt greu de imaginat, dar şi mai greu de imaginat este acum faptul că vor fi evacuate din mizeria lor şi vor rămâne... sub cerul liber. Blocul la care ne referim are patru niveluri, dar numai trei dintre ele sunt locuibile, căci la etajul IV plouă de-a dreptul, prin acoperişul ca o sită. Chiar şi la etalul III sunt probleme de acest gen, apa pluvială sau cea rezultată din topirea zăpezii infiltrându-se până în locuinţele de la acest nivel. Curent electric nu au decât 33 dintre familiile din bloc, iar restul stau pur şi simplu la lumânare. Încălzirea se face cu lemne, în sobe ale căror hornuri ies prin pereţii blocului şi afumă totul în jur. Grav este faptul că acolo sunt familii numeroase, cu mulţi copii, ai căror părinţi nu au nici o sursă de venit, decât ajutorul social acordat de Primărie. În total, cred că sunt vreo 50-60 de copii pe care-i paşte, odată cu evacuarea, intrarea în sistemul de protecţie (centre de plasament, asistenţi maternali etc.), deşi sistemul este aglomerat până la sufocare şi este cel mai mare consumator de bani din judeţ. Am putea enumera la nesfârşit problemele pe care le au aceşti oameni, dar e inutil, căci nu se mai poate face nimic acum. Am discutat cu primarul Ponoran despre această situaţie, dar nici el nu mai poate face nimic. "Am sperat mereu că vom putea prelua blocul respectiv, pentru a-l transforma în bloc de locuinţe sociale, dar acum e prea târziu, ne-a declarat el. Acesta este un exemplu edificator cu privire la ecourile negative ale lipsei de interes de care a dat dovadă administraţia social-democrată. Guvernul PSD a ignorat timp de un an de zile problemele de acest gen şi iată efectele, pe care le suportă oamenii. Acum trebuie să ne grăbim, ca să nu păţim şi cu celelalte obiective sociale la fel. Astăzi (6 ianuarie 2005- n.red), am vorbit personal cu dl.Stolojan la telefon, iar acesta mi-a dat asigurări că voi primi sprijinul Guvernului Tăriceanu pentru a rezolva această problemă ce nu suferă amânare... În ceea ce priveşte locuinţele sociale, nu pot decât să sper că voi putea obţine fonduri pentru finalizarea lucrărilor la un astfel de bloc, care au început în timpul primului meu mandat ca primar (între 1996 şi 2000- n.red.), dar care a rămas aşa cum l-am lăsat eu la plecarea din Primărie. Între timp, aşteptăm ca noul proprietar să procedeze conform legii, acordând chiriaşilor o perioadă de graţie, consultându-se cu ei cu privire la termenul de evacuare etc."
    Concluzia în acest caz se impune de la sine: din pricina jocurilor politice şi a dezinteresului administrativ de care au dat dovadă social-democraţii în cazul oraşului Zlatna, suferă zeci de familii (unele cu copii nou-născuţi sau preşcolari), care nu au nici o vină că sunt lipsite de mijloace de trai şi de locuinţe. Susţinem aceasta, deoarece problema scoaterii de sub ipotecă a activelor cu caracter social s-ar fi putut rezolva de către Guvernul PSD din ianuarie şi până în decembrie 2004, când s-a instalat noul Executiv. A fost însă mai comod aşa (şi mai puţin costisitor): să se lase ca moştenire o "bombă socială amorsată", de explozia căreia să fie învinuită noua administraţie. Ce vor face, practic, familiile ce vor fi evacuate din mizeria lor sub cerul liber? Numai Dumnezeu ştie...

---

     Dintre cele 374 de proiecte declarate câştigătoare ale granturilor din "Fondul de modernizare pentru administraţia publică locală din România", judeţul Alba şi-a adjudecat 28. Practic, din totalul de 6.400.000 Euro, judeţul Alba va beneficia de 556.709 Euro - fonduri nerambursabile pentru administraţia publică locală.
    Beneficiarii proiectelor sunt primării şi consilii lo­cale din judeţ. Fondurile atrase vor fi utilizate pentru crearea Sistemului informatic integrat al judeţului Alba, sistem ce va ajuta la creşterea eficienţei, transparenţei şi eliminarea birocraţiei din administraţia publică lo­cală. Din acest sistem vor face parte Consiliul judeţean şi primăriile care au obţinut finanţarea, urmând ca, în etapa următoare, să fie cu­prinse şi celelalte primării, pentru care Consiliul judeţean caută sur­se de finanţare.
    Reuşita se datorează Consiliului judeţean Alba, care s-a implicat în întocmirea acestor proiecte în calitate de partener, asigurând partea de cofinanţare. Un rol important în realizarea acestor proiecte îl are echipa de consultanţi care a transformat ideea Consiliului judeţean Alba în proiecte bine întocmite şi apreciate de echipele de evaluatori ale finanţatorilor. Eficienţa şi profesionalismul echipei care a întocmit cererile de finanţare sunt demonstrate de faptul că judeţul Alba a câştigat cele mai multe proiecte. În condiţiile în care la nivel naţional au fost depuse 1079 de proiecte, dintre care 908 au intrat în faza de evaluare, judeţul Alba a câştigat 28 dintre cele 39 de proiecte depuse.
    În ţară, un număr însemnat de proiecte au mai câştigat judeţele Olt cu 18 proiecte câştigate din 73 depuse, Gorj cu 17 câştigate din 32, Iaşi cu 15 câştigate din 36, în timp ce judeţe ca Sibiu, Covasna sau municipiul Bucureşti au câştigat doar câte un singur proiect.
    Beneficiarii finanţărilor se pregătesc pentru faza de implementare. Succesul implementării acestor proiecte reprezintă o şansă pentru accesarea de noi fonduri nerambursabile în perioada următoare. (F.R.)

---

     În cursul zilei de sâmbătă, prefectul judeţului Alba, Cosmin Covaciu, i-a chemat la muncă pe toţi salariaţii instituţiei. După dis­cuţii particulare cu fiecare angajat în parte, prefectul a anunţat şi primele măsuri. Aşa cum se întâmplă de obicei, prima schimbare a vizat secretara, angajată pe cabinetul Prefectului. Pentru că are nevoie de o secretară de încredere, Cosmin Covaciu a apelat la secretara PNL-ului. "Am cerut o evaluare personală a fiecăruia. Nu doresc să fac schimbări importante, atâta timp cât funcţionarii înţeleg să-şi facă datoria aşa cum se cuvine. Le-am spus clar că nu tolerez la locul de muncă alcoolul, indisciplina şi mai ales lipsa de respect faţă de cetăţean. Vreau ca imaginea Prefecturii să nu fie afectată de atitudinea necorespunzătoare a angajaţilor. Sper să am o colaborare bună cu presa, căreia îi cer să mă critice de câte ori este cazul. În acest fel, cu siguranţă nu vor exista derapaje", a spus noul prefect de Alba. Cel mai probabil de săptămâna viitoare va începe şi evaluarea activităţilor la serviciile deconcentrate, la nivelul cărora se prefigurează numeroase schimbări.(F.R.)

---

     Marius Ioan D. născut în anul 1986 a luat aşa, dintr-o dată, hotărârea că viaţa lui trebuie să se sfârşească. Tânărul s-a spân­zurat de un cireş în curtea părinţilor săi din localitatea Pianu de Jos. A fost înmormântat sâmbătă, 8 ianuarie, cu o zi înainte de a împlini vârsta majoratului. (L.I.)

---

     Prezent la Oradea la instalarea noului prefect de Bihor, ministrul Apărării Naţionale a declarat că armata nu va mai fi obligatorie, cel mai probabil de la 1 ianuarie 2007, când România va adera la Uniunea Europeană. "În cursul acestei sesiuni parlamentare, care va începe la 1 februarie, vom depune în parlament acest proiect de lege. Sperăm ca parlamentul să-l trateze aşa cum se cuvine şi să îl pună printre priorităţile de discuţie şi ca în cursul acestui an, cel târziu anul viitor, această lege să poată să ajungă sa fie votată în Parlamentul României, astfel încât din 2007, aşa cum am promis, să avem o armată pe bază de voluntariat, o armată formată din profesionişti, o armată de 90.000 de oameni, aşa cum avem în­che­iate acordurile cu Alianţa Nord-Atlantică", a spus ministrul Apărării Teodor Atanasiu.(F.R.)

---

     Petru Pleşa, fost ofiţer de poliţie, i-a sesizat în 8 ianuarie, la ora 13,30, pe foştii săi colegi, că din curtea casei sale de vacanţă au fost sustrase mai multe ţevi de fier, lungi de 2,5 m. În urma cercetărilor au fost identificaţi Cornel Varga (23 de ani) şi Daniel V. (17 ani), fără ocupaţie, din Aiud, ca fiind autorii furtului. Prin esca­ladarea gardului cei doi au pătruns în interiorul curţii, au sustras ţevile şi ulterior le-au vândut la un punct de colectare a fierului vechi din Aiud. Prejudiciul adus este de 2 milioane de lei. Cei doi sunt cercetaţi pentru comiterea infracţiunii de furt calificat. (L.I.)

---

     Poliţiştii din Aiud au fost sesizaţi vineri, 7 ianuarie, că tricolorul arborat pe peretele Centrului Cultural "Liviu Rebreanu" din Aiud a fost rupt de către un tânăr. În urma verificărilor a fost identificat autorul în persoana minorului Leonard C. (17 ani). Nu se cunosc motivele care l-au determinat pe tânăr să facă acest gest, dar este cert că pe numele său va fi întocmit un dosar pentru comiterea in­fracţiunii de ofensă adusă unor însemne naţionale. (L.I.)