Chiar dacă prin buzunare le va bate vântul în continuare, peste o lună şi jumătate românii vor avea şi preţuri mai mici în faţa ochilor. Legea denominării monedei naţionale a intrat în vigoare şi prevede pentru început un antrenament de 4 luni - 1 martie 2005 - 1 iulie 2005 - perioadă în care toţi comercianţii şi furnizorii de utilităţi vor fi obligaţi să afişeze preţurile şi tarifele la bunuri şi servicii atât în moneda veche cât şi în cea nouă. Chiar şi sumele prevăzute în contractele furnizorilor de utilităţi aflate în derulare la data de 1 martie 2005 şi facturile privind plata utilităţilor vor trebui să fie no­tificate părţilor atât în moneda veche cât şi în cea nouă, urmând ca de la 1 iulie a.c. "leul greu" să fie introdus în circulaţie în paralel cu vechile monede şi bancnote, care vor circula împreună până la 31 decembrie 2006.
    Teoretic, denominarea (raport de 1 la 10.000) sau mai bine zis tăierea unui număr de 4 zerouri din "coada" leului actual nu ar trebui să conducă la majorări de preţuri. De altfel, încrederea în "leul greu" este prima "directivă" a campaniei de mediatizare a Băncii Naţio­nale a României. Cât de... greu o să fie rămâne de văzut. Ceea ce este însă aproape sigur este că şi mai greu o să ne fie nouă, românilor, pentru că o să fim nevoiţi să facem faţă, cel puţin pentru început, tendinţei rotunjirii în plus a preţurilor de către comercianţi. Chiar dacă oficialii guvernamentali sau bancari ne dau asigurări că acest proces va fi stăpânit, exemplele din trecut sau din alte state ne dovedesc că mulţi dintre comercianţi nu vor rezista tentaţiei de a-şi spori veniturile prin acest artificiu simplu.
    Astfel, o pâine care în prezent costă 8.500 de lei va costa a­proa­pe sigur, începând de la 1 iulie a.c., 90 de bani sau chiar 1 leu şi nu 85 de bani. La fel va exista tendinţa să se rotunjească preţurile şi pe piaţa ţărănească la cartofi, lapte, brânză, legume etc., precum şi la alte produse ca spre exemplu la ţigări, sucuri şi băuturi alcoolice. La unele mărfuri mai scumpe, cum sunt televizoarele, frigiderele şi alte bunuri de folosinţă îndelungată, va exista probabil tentaţia unei rotunjiri şi mai mari.
    Este clar că procesul în sine de denominare va avea şi un pu­ternic impact psihologic, iar BNR se pare că mizează pe influenţa pozitivă asupra procesului de dezinflaţie, din moment ce ne spune, prin vocea consilierului Adrian Vasilescu că, "dacă avem ţinere de minte", comercianţii vor sta cuminţi şi nu se vor deda la practicile amintite. "Cei care vor încerca să majoreze preţurile vor miza pe un singur lucru: pe uitare. Sfătuim populaţia să stea cu ochii pe preţuri începând din februarie. Să memoreze preţurile actuale şi să înceapă să facă socoteli. (...) Această tentaţie poate fi combătută, dar pen­tru asta "ţinerea de minte" este esenţială", subliniază oficialul BNR.
    De faptul că românii sunt cu ochii pe preţuri ar trebui să fie siguri toţi cei din cadrul Băncii Naţionale. Suntem cu ochii pe ele încă din '90 încoace, de când au luat-o pur şi simplu razna, iar de cele mai multe ori ne alegem doar cu... sportul numit "aruncarea cu privirea". Însă ar trebui să se întrebe mai des unde vom ajunge cu "puterea de cumpărare" dacă şi din bruma de salariu pe care îl avem în prezent se vor mai ciupi prin acest artificiu al noilor preţuri încă 5-10 procente.
    Deocamdată, în afara dublului afişaj al preţurilor, Banca Naţională nu are alte soluţii pentru evitarea rotunjirilor. Se mai mizează eventual pe faptul că marile magazine de tip supermarket sau hipermarket vor fi un fel de "sanitari ai preţurilor", deoarece acestea vor fi încurajate în a-şi face reclamă şi a-şi înmulţi clientela prin me­saje promoţionale privind corectitudinea afişării preţurilor. Şi astfel, acestea vor lovi ca un "bumerang" în micii comercianţi de pieţe sau cartier. Dar dacă nu va fi aşa?!?