O urmărire ca-n filme, cu girofare şi sirene ale poliţiei rutiere s-a derulat joi seara, la limita judeţelor Hunedoara şi Alba. Urmăritul, Florin Şerban, de 19 ani, din Deva, cu antecedente penale, a sfârşit prin a-şi rupe oasele după ce s-a răsturnat cu maşina furată, o Da­cia Logan, într-o râpă din zona Şibot, în apropiere de vărsarea râului Cugir în Mureş. Incidentul a debutat în jurul orei 16.00, când Şerban împreună cu mama sa au luat un taxi din Deva cu destinaţia Sime­ria. Ajunşi în Simeria, Şerban i-a cerut taximetristului - Cristian O. - să-l mai transporte încă de ...50.000 de lei, cât mai avea prin bu­zunare. Banii i-au ajuns doar până în Simeria Veche. Aici, tânărul i-a pus taximetristului un cuţit la gât, solicitându-i să coboare din ma­şină. Tot acolo, Şerban şi-a forţat şi mama să coboare. Ulterior, a pornit o cursă nebunească spre Alba. Taximetristul a reclamat fapta poliţiştilor de pe maşina radar din Simeria care, la rândul lor, şi-au alertat colegii din Orăştie. Evident că Şerban nu a oprit Logan-ul nici la semnalul poliţiştilor din Orăştie. Două echipaje de poliţie au pornit în urmărirea maşinii furate. La Şibot, într-o curbă, Şerban a părăsit carosabilul şi s-a răsturnat cu roţile în sus într-o râpă. Tâlharul, rănit grav, a fost transportat la Spitalul din Deva pentru îngrijiri medicale.
    Împotriva lui Florin Şerban, poliţia a început urmărirea penală sub as­pectul săvârşirii infracţiunilor de tâlhărie şi conducerea pe dru­mu­rile publice a unui autoturism fără a poseda permis de condu­cere, ne-a informat inspectorul principal Magda Popa, purtător de cuvânt al IPJ Hunedoara.

---

     Prefectul judeţului Alba, Cosmin Covaciu, a iniţiat, la solicitarea primarului oraşului Zlatna, Silviu Ponoran, un proiect de Hotărâre de Guvern prin care se cerea sprijinul guvernului în soluţionarea unei părţi din problemele cu care se confruntă oraşul. Acesta avea ca obiect suplimentarea sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale pe anul 2005, cu suma de 17.146.455 mii lei pentru judeţul Alba, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2005, şi alocarea acesteia buge­tului propriu al oraşului Zlatna, pentru ridicarea sarcinilor instituite asupra bunurilor cu caracter social din patrimoniul S.C. Ampelum S.A. Zlatna. Proiectul a primit însă aviz negativ în şedinţa de guvern de joi, 27 ianuarie a.c., motivul fiind, potrivit prefectului Cosmin Co­va­ciu, "lipsa unei documentaţii profesioniste". Domnia sa a precizat însă că există câteva firme care şi-au exprimat interesul pentru investiţii în zona Zlatna şi în acest sens există discuţii în parteneriat cu Consiliul judeţean. (I.P.)

---

     - Domnule Hill, fiind la început de an, obişnuim să facem o re­trospectivă a celor mai importante mo­mente legate de derularea pro­iectului minier de la Roşia Montană. Haideţi să ne întoarcem puţin la nivelul anului 2004 şi să vedem ce s-a făcut?
    - Cred că cele mai importante mo­mente ale dezvoltării proiectului Roşia Montană de anul trecut au fost reor­ganizarea echipei de manageri, şi în spe­cial crearea unei echipe manageriale române sau cel puţin, predominant ro­mână. Al doilea lucru pe care l-am făcut a fost acela de a pregăti în detaliu documentaţia pentru proiectul Roşia Montană, în aşa fel încât să reducem la minim impactul pe care acesta îl va avea asupra comunităţii şi mediului. De exemplu, am redus suprafaţa acordată prin licenţă, cu alte cuvinte s-a redus semnificativ şi zona de impact a proiectului. Am pregătit, de ase­menea, proiectul pentru obţinerea Acordului de mediu, astfel încât aceste lucruri să fie cunoscute de specialişti şi autorităţi. Din pă­cate, au fost unii care au crezut că documentul depus de noi, care este de fapt doar o simplă prezentare generală a proiectului, aşa cum cere legislaţia în această fază, ar fi cererea pentru avizul de mediu. Am aşteptat însă finalizarea campaniei electorale pentru a se evita orice fel de speculaţii politice. Cred că avem o nouă abor­dare a unui proiect care trebuie să meargă înainte, iar acum ne pu­nem speranţe în noul guvern şi credem că este începutul unei pe­rioade noi. Acestea au fost câteva din momentele cheie pe care noi le-am parcurs anul trecut.
    - În condiţiile în care mineritul din Apuseni este aproape in­exis­tent, în comparaţie cu ce era odată, nu credeţi că aveţi o sarcină destul de grea pentru revigorarea mineritului? Cum vedeţi viitorul mineritului în Apuseni şi ce credeţi că aduce nou proiectul faţă de mineritul tradiţional?
    - Mă bucur că mi-aţi pus această întrebare pentru că îmi dă po­sibilitatea să răspund la două lucruri. În primul rând, în cir­cum­stan­ţele în care se găseşte în prezent Roşia Montană, din cauza in­for­maţiilor neadevărate care s-au vehiculat până acum, avem o sarcină, la nivelul relaţiilor publice, dificilă în faţa noastră. Dar, vestea bună este că proiectul are beneficii semnificative şi poate fi vehiculul care poate să dea direcţia bună pentru mineritul din Apuseni. Poate, însă, cel mai important lucru din întrebarea dumneavoastră este că orice dezvoltare a unei afaceri atât de mari, ca proiectul nostru, cere angajarea şi implicarea fiecăruia. Dumneavoastră spuneţi că este doar sarcina Roşia Montană Gold Corporation să avanseze cu acest proiect, când, în realitate trebuie să fie un parteneriat între com­panie, autorităţile locale, judeţene şi cele naţionale. Eu cred că este în interesul fiecăruia ca acest proces să meargă înainte. Asta înseamnă din partea fiecăruia angajare, efort şi acţiune. Unii spun de foarte multe ori că acest proiect este complicat sau periculos. Bazându-mă pe cei 35 de ani de experienţă pe care i-am acumulat la exploatări miniere de peste tot, pot să vă spun că propunerea pentru acest proiect înseamnă folosirea unor practici standard ca peste tot în lume. Este fără discuţie ceva nou pentru România, dar nu este un experiment. Categoric, nu! Pentru toţi cei care spun că proiectul are mai multe aspecte negative, pot să le spun fără îndoială că sunt total dezinformaţi sau de rea credinţă. Tot atât de adevărat este că operaţiunile miniere de stat, care se desfăşoară în prezent în Apuseni nu mai pot continua. Nu neapărat din cauza pierderilor financiare, pentru că se ştie se alocă subvenţii anuale de 3 milioane de dolari, ci din cauza impactului negativ continu asupra mediului. De asemenea, putem spune că nu este o opţiune să închizi mina şi apoi să nu mai faci nimic pentru remedierea gravelor probleme de mediu existente. Asta nu este o opţiune pentru Româ­nia, aşa că beneficiile aduse de Roşia Montană Gold Corporation sunt fără îndoială cea mai bună soluţie, atât din raţiuni sociale, cât şi de mediu.
    - S-a bătut multă monedă în presa română şi internaţională pe plăţile făcute de companie pentru cei care se mută sau se strămută. Care este situaţia la ora actuală şi care este nivelul despăgubirilor?
    - Când proprietatea oamenilor este implicată în ceva, de exemplu în negocieri, gradul de emoţie este foarte ridicat. Fără discuţie, noi ca şi companaie înţelegem acest lucru. Avem obligaţia de a negocia individual, pentru fiecare caz în parte cu oamenii. Aşadar, ceea ce noi discutăm cu fiecare om în parte, noi nu mai discutăm cu alt­cineva. Iar asta ţine în primul rând de decenţă. Ca un comentariu general, putem progresa în domeniul cumpărării proprietăţilor doar de la cei care doresc acest lucru. Acum ne dorim să găsim locuinţe alternative cât mai multe, cum sunt la Piatra Albă sau Dealul Fur­cilor din Alba Iulia. Sperăm că vom demonstra că putem progresa în această direcţie. Este adevărat să spunem că am avut unele pro­bleme legate de obţinerea avizelor legale şi tehnice şi continuăm să lucrăm pentru a le rezolva. În momentul în care opţiunile de care v-am vorbit vor fi disponibile pentru cetăţeni, ca o realitate fizică, a­tunci lumea va fi probabil încurajată ca să ia o decizie. De ase­me­nea, investitorii care vin cu bani în această companie trebuie să vadă că primim aprobări şi sprijin pentru partea industrială a dez­voltării proiectului, pentru a se angaja cu şi mai mulţi bani. Cei circa 100 de milioane de dolari care i-am investit deja în acest proiect sunt confruntaţi cu un risc, iar orice persoană rezonabilă este de acord cu această idee. Mai înainte ca investitorii să pună şi alţi bani, trebuie să aibă încredere că propunerea noastră de proiect va fi vă­zută cu profesionalism şi înţelepciune. Desigur, compania nu aş­teaptă nici un fel de favoruri speciale, dar doreşte să fie tratată în mod egal şi corect. Guvernul este la primele săptămâni de la pre­luarea mandatului, dar eu aş putea spune că, de la cele câteva persoane care le-am întâlnit deja, am considerat că declaraţiile sunt foarte încurajante. Vom continua pe direcţia pe care am început şi cred că impresia pe care o avem, de susţinere şi sprijin colectiv, va fi aceeaşi.
    - Va fi anul 2005, anul obţinerii Acordului de Mediu? S-a făcut mult tam-tam pe acest subiect, ce ne puteţi spune nouă, oamenilor şi ecologiştilor la acest capitol?
    - Sperăm că vom progresa mult în privinţa obţinerii Acordului de Mediu în anul 2005, dar acest lucru nu este suficient. Depunerea memoriului tehnic a fost primul pas prin care compania îşi declară intenţia că doreşte să implementeze acest proiect. Autorităţile sta­tului trebuie să facă o evaluare a impactului pe care îl va avea pro­iectul şi să se stabilească termenii de referinţă pentru Studiul final de impact.
    - Ce garanţii oferă compania că nu vor exista probleme cu po­luarea în zona Apusenilor?
    - Asta este o întrebare la care este aproape imposibil de răspuns. Propunerile companiei includ cele mai bune tehnologii existente la această oră, iar în următorii ani compania va trebui să-şi con­so­lideze echipa managerială şi sistemele astfel încât orice instalaţie pe care o vom construi să funcţioneze în mod corect. Aş dori să mai spun încă un lucru, că va fi necesar pentru a obţine autorizaţii locale şi judeţene, să se lucreze cu noi, nu numai pentru a înţelege ce vrem să facem, dar şi pentru ca împreună să dezvoltăm în mod eficient planuri de acţiune rapidă. Trebuie recunoscut că, chiar şi în cele mai bune operaţiuni se pot face greşeli. De aceea noi ne-am propus să operăm cu grijă pentru a reduce şansele ca ceva să se întâmple. Înţelept este ca întotdeauna să te asiguri că ai un plan foarte bine întocmit dacă ceva rău se întâmplă. Implementarea unui asemenea plan de urgenţă este foarte important în minimalizarea oricărui risc. Este esenţial să dezvoltăm un parteneriat foarte strâns cu comunităţile din jurul acestui proiect.
    - Cine credeţi că trebuie să decidă în problema proiectului de la Roşia Montană: Uniunea Europeană, Ungaria sau România?
    - Decizia referitoare la proiectul Roşia Montană trebuie să fie luată, fundamental, de oamenii din partea locului. Urmează apoi, desigur, locuitorii judeţului Alba, şi ai României. Iar România speră să fie parte la Uniunea Europeană. Desigur, primele aprobări trebuie date de pe plan local, iar apoi de la nivel central.
    - Sărăcia este o mare problemă a moţilor pe care nu a rezolvat-o nimeni de-a lungul istoriei. Credeţi că derularea investiţiei va aduce mai multă bunăstare, pe care moţii o aşteaptă de multă vreme?
    - Eu cred că proiectul are potenţialul să contribuie la schimbarea direcţiei în bine la acest capitol. Dar din nou, vreau să întăresc faptul că nici un om cu raţiune nu poate considera că RMGC este singura care poate rezolva problema sărăciei în Apuseni. Trebuie să existe un parteneriat solid între companie şi comunităţile locale. Una dintre ţintele noastre o reprezintă introducerea conceptului de dezvoltare durabilă în zonă. Fără discuţie, dacă acest concept va fi imple­men­tat, atunci va exista potenţialul de a se injecta sume mari de bani în zonă. Pe măsură ce faci acest lucru, în jurul proiectului se vor putea dezvolta multe alte afaceri, care nu vor sprijini doar nevoile com­paniei, ci vor întâri şi alte activităţi economice. Eu reafirm că inves­tiţia noastră reprezintă o importantă oportunitate pentru zonă şi moţi, care va contribui şi la dezvoltarea altor sectoare economice.

---

     Data când va avea loc mult aşteptatul Congres al PSD a fost sta­bilită pentru 3 aprilie 2005. Până atunci însă la nivelul fiecărui judeţ se vor desfăşura Conferinţele de alegeri care vor desemna noi preşedinţi de organizaţii, dar şi delegaţii care vor participa la Con­gresul de la Bucureşti. (R.J.)

---

     Social democratul Daniel Andronache şi-a dat demisia din funcţia de director general al Companiei Naţionale, MINVEST Deva, de care ţin şi exploatările miniere de la Abrud şi Roşia Montană. Locul său va fi luat cel mai probabil de reprezentantul Alianţei D.A., Pompiliu Crai. După această demisie urmează şi schimbarea mem­brilor din Consiliul de Administraţie.(F.R.)

---

     Duminică se sărbătoreşte hramul Facultăţii de Teologie din Alba Iulia "Sfinţii Trei Ierarhi". La ora 10,00, ÎPS Andrei, arhiepiscop de Alba Iulia, va oficia liturghia la capela facultăţii. Momentul va mai fi marcat de o lansare de carte şi de un curs festiv, la care vor par­ticipa alături de studenţi şi cadrele universitare. (F.R.)

---

     Biroul executiv al organizaţiei judeţene a PUR Alba a adoptat o hotărâre potrivit cărei, vicepreşedintele PUR, Gheorghe Feneşer va prelua atribuţiile preşedintelui Nicolae Popa, atât timp cât acesta este plecat la Bucureşti. Preşedintele PUR Alba, deputatul Nicolae Popa a declarat că o asemenea măsură este normală, în condiţiile în care, cinci zile pe săptămână va fi la Bucureşti la lucrările Par­lamentului.(F.R.)

---

     În urma spectacolului umanitar "Casa Noastră", organizat în data de 23 ianuarie, de Teatrul de Păpuşi "Prichindel" din Alba Iulia, pen­tru întrajutorarea victimelor valurilor ucigaşe din Asia, a fost co­lectată suma de 5.100.000 de lei. Secretarul literar al instituţiei, Sil­van Stâncel, este de părere că spectacolul a fost o reuşită, în spe­cial datorită sprijinului primit din partea presei locale, care a pro­movat evenimentul. "Teatrul de Păpuşi mulţumeşte tuturor actorilor implicaţi în realizarea şi colectarea fondurilor pentru copiii din Asia".(R.G.)