Întărirea puternică a monedei naţionale din ultimele luni, res­pec­tiv scăderea drastică a euro (cu peste 3000 de lei) şi a dolarului (1000-1200 de lei) pe lângă faptul că au bulversat serios activităţile de import-export, au început să deruteze majoritatea populaţiei. Numeroşi cetăţeni sunt de-a dreptul panicaţi, deoarece de ceva timp şi-au schimbat economiile în valută (mai ales în euro, observând trendul ascendent al acestuia) iar acum văd cum ele li se subţiază pe zi ce trece. Practic, potrivit specialiştilor, cei ce şi-au ţinut eco­nomiile în valută în 2004 au înregistrat pierderi de aproximativ 10%. Ce se întâmplă cu bursa leu-euro? Cum va evolua cursul în 2005? - sunt întrebările cele mai frecvente adresate de către cetăţeni şi oamenii de afaceri lucrătorilor bancari sau analiştilor economici.
    Explicaţiile sunt mai multe. Una dintre principalele cauze ale a­ces­tei mari fluctuaţii de curs o reprezintă fără îndoială acţiunea Băn­cii Naţionale a României de stimulare puternică a politicii de întărire a monedei naţionale. Începând din luna noiembrie a anului trecut, devansarea puternică a exporturilor de către importuri (aproape 800 de milioane de euro doar în noiembrie), care a condus la creşterea vertiginoasă a deficitului de cont curent (diferenţa dintre intrările şi ieşirile în valută ajungând la peste 3 miliarde de euro), precum şi decizia Băncii Centrale de a lăsa mai multă libertate cursului valutar au antrenat această situaţie. Potrivit datelor Asociaţiei Exportatorilor şi Importatorilor, întărirea leului a însemnat pentru exportatorii ro­mâni pierderi de 80 de milioane de euro numai în lunile noiembrie-decembrie ale anului trecut. Unul dintre factorii care au forţat BNR să-şi ia mâna de pe curs a fost riscul de a rata ţinta de inflaţie pe 2004, stabilită iniţial la 9%. Totuşi adâncirea diferenţei dintre im­porturi şi exporturi nu poate fi pusă în totalitate pe seama aprecierii leului. "Tendinţa există de mai mult timp. Consumăm foarte mult şi nu producem suficient. Importurile cresc, alimentate şi de banii tri­mişi din străinătate, în timp ce exporturile cresc mai puţin, din cau­za lipsei de productivitate" - apreciază analistul Matei Păun. "Sin­gura soluţie este creşterea productivităţii. Dacă nu ne vom con­cen­stra asupra acestui obiectiv, nu facem decât să mutăm o pierdere dintr-un loc în altul folosind diferite pârghii economice", avertizează Păun.
    Ce se va întâmpla în continuare? Tot analiştii spun că, deşi mo­neda euro dă mici semne de revigorare, 2005 va fi anul leului. Leul va deveni cu certitudine un plasament rentabil, iar cei ce vor miza pe moneda naţională se apreciază că vor obţine un câştig în plus de 10-12%. Unii specialişti avansează ideea că în acest an se va a­junge ca un euro să se poată cumpăra cu 33-34.000 de lei! Chiar şi BNR dă unele semnale în acest sens, deşi nu desconspiră deo­camdată în totalitate acţiunile pe care le are în vedere în acest an în ce priveşte evoluţia cursului valutar. Adrian Vasilescu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale, s-a mărginit să facă zilele trecute doar câteva precizări: "Doi sunt indicatorii de piaţă care reglează me­ca­nismul valutar şi evoluţia monedei naţionale: cererea şi oferta. Atâta timp cât sunt intrări consistente de valută, este firesc ca leul să se întărească", a subliniat oficialul BNR.
    Aşadar, cele mai bune plasamente ale economiilor în acest an se preconizează a fi în leul românesc. Pentru cei care vor să se împrumute de la bănci se recomandă creditele în valută, deoarece cu cât leul creşte, cu atât vor trebui daţi mai puţini bani la bancă. Pentru mai multă siguranţă se recomandă tuturor: staţi mereu cu ochii pe curs!