Încă de pe vremea când s-au spus primele vorbe despre proiectul minier de la Roşia Montană, investitorii străini au avut parte de o reacţie importantă. Mai întâi din partea unor re­prezentanţi ai co­munităţii locale. Mulţi au fost la început, puţini au mai rămas. Ziarul "Unirea" a relatat pe larg şi a prezentat dovezi în acest sens, că o parte din cei care s-au împotrivit, după ce au prezentat "dezastrul" de la Roşia Montană au sfârşit prin a înainta cereri de angajare la cei pe care-i înjurau de mama focului. Cei care au licitat peste măsură au rămas pe dinanfară, adică au rămas "independenţi". În jurul acestor oameni au început să roiască tot soiul de mercenari căliţi în campanii de mediu. Mulţi dintre cei care au luptat împotriva unor proiecte ca "Drakula Parc" Sighişoara şi mai nou autostrada Bechtel, s-au mutat cu arme şi bagaje la Roşia Montană pentru a "sal­va" comuna din Apuseni. Aşa au apărut nucleele dure, care fo­losind imaginea, dar şi naivitatea "localnicilor persecutaţi" au cre­ionat imaginea unei comunităţi sub asediu. Că lucrurile nu stau deloc aşa o ştiu cel mai bine moţii din comună. Cazul Roşia Mon­tană este interesant şi din alt punct de vedere: cel al luptei date de ecologişti, care îşi maschează toate acţiunile de împotrivire (cu mici excepţii, reprezentând mitinguri sau alte manifestaţii, când au parte de o bună publicitate). În timp ce compania investitoare este obligată de legile româneşti să dea dovadă de totală transparenţă, şi este bine că aşa stau lucrurile, ecologiştii pot lucra şi la "umbră". Chiar dacă nu fac dovada veniturilor din ce în ce mai consistente, chiar dacă nu depun bilanţurile anuale de venituri şi cheltuieli în mod regulat, ei nu-şi fac probleme. Fie plătesc o amendă modică, fie se plâng că sunt persecutaţi. Victimizarea este deja o chestie demo­dată, dar în lipsa unor alte argumente viabile e bun şi acest lucru. Iar ca o ultimă soluţie apelează la sloganul "hoţii strigă hoţii". Faptul că guvernul Năstase a lălăit-o cu proiectul a dat apă la moară celor care se opun proiectului, iar în jurul lui "Alburnus Maior", ONG-ul care se opune investiţiei, au apărut tot felul de colaboratori de tip "căpuşă". Mai pe româneşte spus, în jurul stupului plin cu miere au început să roiască tot soiul de bondari. Investiţia de la Roşia Montană înseamnă în primul rând mulţi bani. Asta înseamnă că şi interesele financiare pe marginea proiectului sunt foarte mari. În spatele celor care se opun investiţiei pot fi firme concurente din domeniul mineritului care doresc să preia o afacere ce îi poate îm­bogăţi pe acţionari imediat. Iar o afacere mare nu se rezolvă stând cu mâinile în sân. Îşi găsesc mai întâi masa de manevră, pe care apoi o pun în mişcare şi o finanţează prin diferite ONG-uri, fundaţii şi donaţii. Important este ca totul să fie cât mai complicat pentru a se pierde urma banilor. Din cauza întârzierilor, ecologiştii anti-proiect au avut parte de mai multă încredere, dar şi de finanţări pe măsură. La fel ca şi compania, care este mai bine finanţată prin creşterea acţiunilor de la bursă în cazul unor rezultate bune, aşa şi ecologiştii prezintă "rapoarte favorabile", care le cresc cota şi... donaţiile din conturi. Numai că la caşcaval puţini sunt cei care au ajuns, iar nu­mărul "clienţilor" a crescut. Uniţi până nu demult în "cuget şi simţiri", ecologiştii dau semne de oboseală. Cel mai recent exemplu este cel al echipei "Salvaţi Roşia Montană" din cadrul Institutului Român pentru Acţiune, Instruire şi Cercetare în Domeniul Pacii (PATRIR), cea care a organizat marşuri de solidaritate cu protestatarii din Roşia Montană şi care a strâns semnături pentru stoparea acestui proiect. Echipa a decis separarea de această organizaţie pe motiv că staff-ul superior al PATRIR a avut întâlniri clandestine cu repre­zentanţi ai Roşia Montană Gold Corporation. Într-un comunicat sem­nat de Stephanie Roth, se precizează că ruptura a intervenit după ce membrii echipei "Salvaţi Roşia Montană" au intrat în posesia unor dovezi conform cărora mem­bri ai staff-ului superior al PATRIR au avut mai multe întâlniri particulare cu reprezentanţi ai RMGC. Mem­brii echipei care s-a separat de PATRIR susţin că vor continua lupta pe cont propriu.
    În declaraţiile acordate presei de la începerea acestui scandal, directorul PATRIR, Kai Jacobsen, nu a negat existenţa discuţiilor cu reprezentanţii Roşia Montană Gold Corporation, dar a precizat că tema acestor dialoguri a constituit-o solicitarea către companie de a nu mai "minţi" opinia publică. Una peste alta, este tot mai evident că pe aceşti aşa-zişi ecologişti, care vorbesc în numele societăţii civile, nu-i interesează prea mult ce se întâmplă cu Roşia Mon­tană şi cu moţii de acolo. Ei au cu totul alte interese. Iar când vulpea nu ajunge la struguri, spune că-s acri!...

---

     Radioul public din Ungaria a difuzat o ştire, citând "organizaţii ecologiste" conform cărora localitatea Roşia Montană din România, unde se prevede să se deschidă o mina de aur cu tehnologie pe bază de cianuri, se află într-un loc cu pericol seismic. "Potrivit unei opinii civile trimise la Ministerul Mediului şi Apelor, poate avea loc un cutremur de până la opt grade în zonă, ceea ce ar provoca o catastrofă de o gravitate imprevizibilă în fauna şi flora zonei", se mai precizează în comunicatul radioului maghiar. Se pare că aşa-zişii activişti ecologişti chiar au luat-o razna şi riscă să cadă în penibil cu astfel de "motive de îngrijorare". Asta pentru că de când Roşia Mon­tană este atestată documentar nu a fost înregistrat nici un cu­tremur major! Potoliţi-vă oameni buni că vă râd şi curcile.(F.R.)

---

     Autorităţile române nu au încheiat cu reprezentanţii Fondului Mo­netar Internaţional un nou memorandum suplimentar, ci doar o scri­soare suplimentară de intenţie, care conţine angajamentul Guver­nului de a efectua o primă rectificare a bugetului pe 2005 până la sfârşitul lunii februarie.Prin această rectificare bugetară, experţii FMI doresc să se convingă că măsurile de reducere a cheltuielilor publi­ce vor fi într-adevăr transpuse în practică.
    Rectificarea bugetară va fi operată până la sfârşitul lunii februarie, urmând ca misiunea FMI să revină la Bucureşti la începutul lunii martie, pentru finalizarea evaluărilor acordului stand-by, concretizată în semnarea unui nou memorandum tehnic de înţelegere. Prin­ci­pa­lele ţinte la nivel macroeconomic au fost convenite. Astfel, deficitul bu­getar pentru acest an va fi de 0,4 - 0,5% din PIB, faţă de nivelul avansat iniţial de partea română de 1,5% din PIB. O altă decizie luată se referă la devansarea datei de majorare a tarifelor la energie şi gaze naturale, noile preţuri urmând să intre în vigoare la 1 aprilie, şi nu la 1 iulie cum era programat iniţial. În privinţa liberalizării con­tului de capital, această operaţiune se va realiza conform progra­mului, respectiv până la mijlocul acestui an. De asemenea, repre­zentanţii FMI au acceptat ca procesul de recalculare a pensiilor să fie derulat potrivit programului propus de Guvern, fără să fie necesară amânarea unei etape pentru anul 2006. Discuţiile au vizat şi deficitul contului curent pe 2004, sursele citate precizând că a fost convenită o proiecţie în jurul a 7,2% din PIB. (N.I.T.)

---

     În cursul zilei de ieri, la Braşov a avut loc şedinţa ordinară a Con­siliului pentru Dezvoltare Regională al Regiunii Centru. Pe ordinea de zi a şedinţei s-au aflat subiecte precum avizarea Planului Regi­onal de Acţiune pentru Mediu şi a Planului Regional de Gestiune a de­şeurilor pentru Regiunea Centru, informare privind Subprogramul Guvernamental "Investiţii în Turism" şi numirea Comitetului Regional de Selecţie pentru proiectele depuse în cadrul Programului Phare 2003 CES, Proiecte mici de gestionare a deşeurilor.
    Programul Phare 2003 CES interesează Consiliul Judeţean Alba în mod deosebit, deoarece în cadrul componentei "Pro­iecte mici de gestionare a deşeurilor", CJ Alba - în calitate de lider de proiect - a depus două cereri de finanţare la ADR Centru. Titlurile celor două proiecte sunt: "Sistem de colectare selectivă şi depozitare deşeuri în zona oraşului Ocna Mureş şi a comunelor Noşlac, Lunca Mureş, Unirea, Fărău şi Hopârta"; "Sistem de colectare selectivă şi depo­zitare deşeuri în zona turistică de pe râul Arieş, cuprinzând aşe­zările rurale ale comunelor Arieşeni, Gârda de Sus, Scărişoara, Ho­rea, Albac, Vadul Moţilor". Consiliul Judeţean Alba este partener în aceste proiecte cu consiliile locale ale localităţilor enunţate mai sus, iar finalitatea proiectelor o constituie implementarea procedurilor de colectare şi depozitare a deşeurilor în conformitate cu ultimele nor­me ale Uniunii Europene, ne-a declarat preşedintele Consiliului Ju­de­ţean Alba, Ion Dumitrel.

---

     De azi, candidaţii la obţinerea titlului de şofer cu acte în regulă vor intra din nou în focul examenelor, după ce examinările au fost suspendate aproape 10 zile din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. Examenele se vor relua în ordinea deja stabilită la înscrierile ante­rioare. Astfel, azi vor intra în examen candidaţii care fuseseră pro­gramaţi pentru 1 februarie 2005. (N.I.T.)

---

     În cursul zilei de ieri, conducerea Consiliului Judeţean Alba a primit vizita unei delegaţii a Organizaţiei Caritas din Linz, Austria. La întâlnire au participat Ion Dumitrel - preşedintele CJ Alba, Florin Mărginean - vicepreşedinte al CJ Alba, doamna Mariana Hurbean - secretar general al CJ Alba, directori din CJ Alba şi domnii Mathias Mühlberger - directorul Diocezei Caritas din Linz, Christoph Mülleder - şef serviciu în cadrul Diocezei Caritas Linz şi un grup de ziarişti din Austria. Colaborarea dintre autorităţile judeţului Alba şi Confederaţia Caritas este una de lungă durată, care s-a materializat în multe pro­iecte de succes din care amintim doar realizarea Centrului de Pla­sament de tip familial "Pro Familia" din Teiuş, realizarea caselor de tip familial de la Sâncrai, Cimbrud şi Galda sau construirea De­pozitului Naţional pentru Dezastre de la Petrisat. Caritas Linz ajută România încă din 1990, acest ajutor concretizându-se în obiecte, bani, sprijin în elaborarea de proiecte comune. În prezent ajutorul oferit se axează pe logistică, cursuri de formare, consultaţii profe­sionale şi implementarea de proiecte. Scopul întâlnirii a fost ana­lizarea evoluţiei parteneriatului public-privat început încă din 1990 şi a colaborării cu Caritasul Romano-Catolic din Alba Iulia. Dincolo de analizarea acestui parteneriat de succes, discuţiile au fost cana­lizate către sprijinul de care autorităţile judeţene au nevoie pentru re­structurarea şi reforma unităţilor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap din judeţul Alba, un aspect special fiind acela al Centrului de Reabilitare de la Galda, cea mai mare instituţie de acest gen din judeţ. A­ceste instituţii au trecut, de la 1 ianuarie 2005, din subordinea autorităţii naţionale sub tutela autorităţilor judeţene, care trebuie să realizeze restructurarea lor.
    Este de aşteptat ca pe viitor autorităţile judeţene să primească sprijinul necesar pentru a realiza o experiză generală asupra acestor instituţii, dar şi o expertiză specială asupra resurselor umane ce vor fi implicate în activitatea de asistenţă socială a adulţilor cu handicap din judeţul Alba.

---

     Primarul comunei Ocoliş, Alin Alexandru Jucan, i-a solicitat spri­jinul deputatului Mugurel Liviu Sârbu în vederea dotării dispen­sarului medical din localitate cu aparatură de specialitate, dar şi cu un me­dic. "În ceea ce priveşte dotarea, vom înainta împreună o adresă Ministerului Sănătăţii, şi cred că în scurt timp problema se va re­zol­va. Referitor la asigurarea asistenţei medicale, un cuvânt greu de spus îl va avea Direcţia judeţeană de Sănătate Publică şi am con­vingerea că cei de acolo vor avea grijă şi de locuitorii acestei co­mune", ne-a declarat Mugurel Sârbu.(R.J.)

---

     Două femei din satul Izlaz au rămas în plină iarnă fără acoperiş deasupra capului, după ce casa în care locuiau a fost mistuită de foc. Poliţiştii din Arieşeni au fost sesizaţi telefonic, luni, 7 februarie, la ora 22.00, de către Remus Gligor, din Arieşeni, că în satul Izlaz, la locuinţa Rafilei Bâte (87 de ani) a izbucnit un incendiu. Rafila Bâte locuia împreună cu fiica sa, Vioara Bâte (46 de ani). Cele două fe­mei au sesizat că locuinţa lor a luat foc şi probabil au cerut ajutor vecinilor care s-au mobilizat pentru stingerea incendiului. Din nefe­ricire, flăcările nu au putut fi învinse. Imobilul era construit din lemn şi acoperit cu tablă. Se pare că locuinţa, formată dintr-o cameră şi un coridor, s-a aprins din cauza unui coş de fum improvizat. Coşul era scos afară prin peretele casei şi nu era izolat. Casa a fost dis­trusă în totalitate, iar bunurile celor două femei respectiv mobilierul, hainele, actele, precum şi 20 milioane lei, pe care femeile susţin că îi aveau în casă, s-au prefăcut în scrum. Valoarea pagubei a fost es­timată la suma de 110 milioane de lei. Cele două femei vor fi găz­duite pe timpul iernii de un nepot. (L.I.)

---

     Silviu Mârzan, primarul oraşului Baia de Arieş, nu va pleca din PSD către PNL, aşa după cum s-a tot vehiculat în ultima perioadă. Domnia - sa ne-a precizat în cursul zilei de ieri că nu intenţionează sub nici o formă să-şi trădeze actualii colegi de partid, nici acum şi nici în viitor. "Văd că tot apar prin ziare că aş fi trecut la PNL, dar nici vorbă de aşa ceva. Rămân membru fidel al PSD, chiar dacă a­cum este la modă migrarea către cei aflaţi la putere", ne-a declarat în exclusivitate primarul din Baia de Arieş.(R.J.)

---

     Subsemnatul Remus Gligor, domiciliat în comuna Arieşeni, sat Izlaz nr. 459, jud. Alba faţă de articolul apărut în ziarul dumnea­voastră din data de sâmbătă, 5 februarie 2005, vă aduc la cunoştinţă faptul că am calitatea de preşedinte al filialei PRM din comuna Ari­eşeni, în care locuiesc şi nu m-am înscris în PSD.
    Filiala PRM Arieşeni pe care o conduc are un număr de 165 membri înscrişi cu adeziune, deci nu puteam să fiu urmat în nici un caz de 200 de membri, după cum declara la conferinţa de presă res­pectivă dl. deputat Mugurel Sârbu, care consider că a urmărit să-şi facă publicitate prin această conferinţă de presă.
    Faţă de cele menţionate mai sus, declar public şi sper să-mi pu­blicaţi dreptul la replică, că rămân un fidel membru al PRM şi-mi păstrez calitatea de preşedinte al filialei Arieşeni. (Remus GLIGOR)

---

     Personalul militar şi civil al Comandamentului Brigăzii 5 Vânători de Munte "Avram Iancu" din Alba Iulia va participa astăzi, de la ora 10.00, la Straja, la instrucţie pe schiuri, au declarat surse militare. Acţiunea face parte din programul de pregătire pentru luptă a vâ­nătorilor de munte şi va continua în zilele de 16 şi 17 februarie, la Arieşeni. Aceleaşi surse au precizat că şi militarii unităţii din Câm­peni au participat săptămâna trecută la un stagiu de pregătire pe schiuri, tot în staţiunea din Munţii Apuseni. (R.G.)