După ce Consiliul Judeţean Alba a primit vizita unei delegaţii fran­ceze implicate în realizarea proiectului "Educaţie pentru informaţie în mediul rural defavorizat", eforturile pentru ducerea la îndeplinire a componentei "Crearea de Centre de Documentare şi Informare" din cadrul acestui program au continuat. Obiectivul proiectului "Educaţie pentru informaţie în mediul rural defavorizat" îl constituie ameliorarea rezultatelor şcolare ale elevilor proveniţi din medii dezavantajate şi diminuarea decalajelor existente între aceşti elevi. Proiectul este unul pilot şi se desfăşoară în cinci judeţe din ţară, printre care şi Alba. Acesta are 4 faze de implementare, după încheierea primelor două faze fiind create Centre de Documentare şi Informare (CDI) în şcolile de la Vinţu de Jos, Albac, Unirea I, Jidvei şi la Colegiul Naţional "Horea, Cloşca şi Crişan" din Alba Iulia, centre ce au ca obiectiv asigurarea accesului necondiţionat la informaţie, promovarea pedagogiilor inovante, transformarea atitudinii faţă de învăţare, reducerea abandonului şcolar, formarea cetăţeanului conştient şi autonom. Marian Aitai - directorul Direcţiei Dezvoltare şi Bugete a Consiliului Judeţean Alba şi prof. Rodica Andronescu - membru în echipa de coordonare a proiectului au vizitat unităţile şcolare ce urmează să înfiinţeze CDI-uri în faza 2004/2005, pentru a stabili sumele necesare demarării activităţii acestor centre. Sumele vor fi propuse spre aprobare în şedinţa Consiliului Judeţean din 24 februarie, astfel încât centrele să devină operaţionale în timp cât mai scurt. Locaţiile şi necesităţile financiare asigurate de CJ Alba pentru înfiinţarea de CDI-uri în faza 2004/2005 sunt următoarele: Colegiul Naţional "David Prodan" din Cugir - 55 de milioane de lei, Grupul Şcolar "Alexandru Borza" Ciumbrud - 75 de milioane de lei, Liceul Teoretic "Petru Maior" Ocna Mureş - 85 de milioane de lei, Şcoala cu clasele I-VIII Câmpeni - 60 de milioane de lei, Şcoala cu clasele I-VIII Bistra - 50 de milioane de lei, Şcoala cu clasele I-VIII Arieşeni - 50 de milioane de lei, Şcoala cu clasele I-VIII Rădeşti - 70 de milioane de lei, Şcoala cu clasele I-VIII Gârda de Sus - 80 de milioane de lei. În cursul zilei de mâine urmează să fie vizitate Şcoala cu clasele I-VIII Mirăslău, Şcoala cu clasele I-VIII Cricău, Şcoala cu clasele I-VIII Roşia de Secaş, pentru a vedea care sunt necesităţile financiare ale acestor instituţii.
    În ultima fază a proiectului, 2005/2006, urmează să se înfiinţeze CDI-uri la: Grupul Şcolar "Dr. Lazăr Chirilă" Baia de Arieş, Liceul Teoretic Teiuş, Şcoala cu clasele I-VIII Berghin, Şcoala cu clasele I-VIII "Horea" Zlatna, Şcoala cu clasele I-VIII "Avram Iancu" Abrud, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2 Cugir, Şcoala cu clasele I-VIII "Toma Cocişiu" Blaj, Şcoala cu clasele I-VIII "Vasile Goldiş" Alba Iulia, Şcoala cu clasele I-VIII "Axente Sever" Aiud, Şcoala cu clasele I-VIII "Ion Mihu" Vinerea, Şcoala cu clasele I-VIII Ighiu, Şcoala cu clasele I-VIII Galda de Jos, Şcoala cu clasele I-VIII Crăciunelul de Jos, Şcoala cu clasele I-VIII Lupşa-Muşca, Şcoala cu clasele I-VIII Şona, Grădiniţa cu program normal Vinerea.

---

     Agenţia Teritorială a Taberelor şi Turismului Şcolar Alba a rămas fără instructor şcolar, după ce per­soana care a ocupat până acum această funcţie a renunţat recent la post, din motive personale, la doar câteva luni de la angajare, a declarat directorul ATTTS Alba, Marius Cetină. El a precizat că instructorul şcolar este practic per­soana care asigură legătura dintre ATTTS şi unităţile de învăţământ din tot judeţul, în vederea contractării locurilor de cazare în tabere, ocupându-se totodată de primirea grupurilor de turişti la începerea fiecărui sejur. De asemenea, instructorul şcolar este cel care în­tocmeşte pe calculator situaţiile referitoare la gradul de ocupare a capacităţii de cazare din cabanele şcolare, care trebuie raportate ulterior la ANTTS Bucureşti. "Până vom angaja un instructor şcolar vom încerca să îndeplinim noi atribuţiile acestui post, dar cel târziu în ultima decadă a lunii va trebui să găsim o persoană căreia să-i placă excursiile şi drumeţiile şi lucrul cu copiii, pentru că munca acesteia este foarte importantă la tabere", a mai spus Marius Cetină.(R.G.)

---

     Deşi neagă cu vehemenţă înscrierea în Partidul Social Democrat, dl. Remus Gligor - preşedintele PRM Arieşeni - se contrazice singur şi în acest sens stă mărturie fişa de primire în PSD pe care domnia - sa a completat-o în data de 4 februarie 2005. Pentru a întări cele spuse mai sus şi pentru a dovedi că preşedintele Mugurel Sârbu nu şi-a făcut publicitate ieftină când a comunicat înscrierea în PSD a d-nului Remus Gligor, alăturăm fişa de primire în partid a acestuia.(Biroul de presă al PSD Alba)

---

     Din acest an, cantitatea de sare din componenţa materialului antiderapant folosit la acţiunile de deszăpezire pe străzile din Blaj a fost diminuată de aproape 4 ori, a declarat viceprimarul municipiului, Gheorghe Rotar. El a precizat că măsura a fost luată pentru a pro­teja carosabilul de efectele negative ale sării, fiind mărită, în schimb, concentraţia de nisip din amestecul antiderapant. De la prima nin­soare mai importantă cantitativ, a spus viceprimarul Rotar, în Blaj nu au existat probleme deosebite în traficul rutier, fiind constituite echipe de intervenţie, gata în permanenţă să acţioneze la desză­pezire, atât cu cele două utilaje din dotare, cât şi manual.(R.G.)

---

     Ioan Rus (75 de ani), din Cricău a fost depus de către lucrătorii Postului de Poliţie Cricău, în 8 februarie, în arest. Rus are de exe­cutat o pedeapsă cu închisoare de 3 ani pentru comiterea infracţiunii de tentativă de omor. Se pare că bărbatul ar fi încercat în anul 1997 să stranguleze, cu un cablu electric, persoana la care a fost dat în întreţinere. Perioada martie 1997-septembrie 1998 Ioan Rus şi-a petrecut-o în arest, dar în urma depunerii unor cereri de amânare a părăsit închisoarea. Readus în arest bărbatul urmează să-şi ispă­şească pedeapsa. (L.I.)