Mult aşteptata şi necesara reformă a administraţiei publice a fost principala temă a dezbaterii la ca­re au participat mai mulţi li­deri ai Partidului Democrat, sâm­bătă, la Alba Iulia. Întâlnirea care l-a avut ca gazdă şi iniţiator pe primarul Mircea Hava a fost una fructuoasă, chiar dacă puţin spectaculoasă, deşi s-a bucurat de prezenţa mai multor miniştri, parlamentari, preşedinţi de Con­silii judeţene şi primari de municipii ai Partidului Democrat. Ea do­vedeşte tocmai prin aceasta că eficienţa nu ţine de luminile rampei. Principala temă de dezbatere a fost îmbunătăţirea relaţiei dintre ad­ministraţia publică locală şi cea centrală, disfuncţionalităţile exis­ten­te până acum ducând de multe ori la adevărate blocaje, nemulţumiri şi chiar atitudini de frondă. Iar pentru că totul porneşte de la bani, ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, declara la Alba Iu­lia că în redistribuirea sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale nu vor mai exista favoriţi (se ştie că PSD favoriza din greu judeţele din Moldova spre supărarea justificată a conducerilor judeţelor din Transilvania). "Fiecare va primi ceea ce i se cuvine", a întărit la rân­dul său preşedintele PD Emil Boc. Mai mult se doreşte ca acest transfer să se facă direct către comunităţi, prin eliminarea verigii con­siliilor judeţene. S-au dezbătut, de asemenea, teme tehnice le­gate de buna funcţionare a administraţiei publice locale, precum şi propuneri pentru modificarea unor legi cum sunt cea a venitului mi­nim garantat, sau chiar Legea administraţiei publice locale.
    Iar pentru ca reforma dorită să nu fie una făcută după ureche, doar de dragul de a modifica ceva, s-a decis constituirea la nivelul Par­tidului Democrat a Comisiei pentru dezvoltare locală şi regională. Comisia, care este condusă de Adriean Videanu îi numără printre membri pe ministrul Municii Gheorghe Barbu, ministrul Mediului Sul­fina Barbu, ministrul Administraţiei şi Internelor Vasile Blaga, pri­ma­rul municipiului Alba Iulia Mircea Hava, primarul municipiului Oradea Petre Filip, preşedintele Consiliului judeţean Arad Gheorghe Seculici etc. Ultimul cuvânt privind constituirea acestei comisii îl va avea mier­curi Biroul Permanent Naţional al PD, dar având în vedere că mulţi dintre membri BPN, în frunte cu preşedintele Emil Boc, şi-au dat acordul... este doar o chestiune de procedură. După acest pas, în Consiliul de Coordonare al Alianţei D.A.. se va discuta opor­tu­ni­tatea dublării acestei structuri prin una similară în care să fie co­op­taţi şi liberalii, urmărindu-se prin aceasta armonizarea acţiunii în do­meniu. Obiectivele comisiei sunt preluarea propunerilor de reformă a administraţiei publice din teritoriu de la toate nivelurile (comună, o­raş, municipiu, consiliu judeţean) şi sintetizarea lor, găsirea solu­ţi­ilor, îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice locale de acce­sare a fondurilor europene.

---

     La sfârşitul săptămânii trecute, debitele principalelor râuri din ju­de­ţul Alba au crescut uşor pe anumite porţiuni, îndeosebi pe fondul topirii zăpezii ca urmare a încălzirii bruşte a vremii, cu aproximativ 10 grade Celsius, în doar 24 de ore. Reprezentanţii Compar­ti­men­tului de protecţie civilă din cadrul Inspectoratului judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Alba au declarat că în cursul zilei de sâmbătă, 12 februarie, cotele râului Arieş au crescut la Baia de Arieş, unde se semnalează zăboare şi gheaţă la mal. La Alba Iulia şi Ocna Mureş, debitul râului Mureş a crescut, iar apele acestuia curg peste podul de gheaţă cu ochiuri în zona municipiului, respectiv, cu zăpoare, în apropierea oraşului menţionat. Şi Târnavele au cotele uşor crescute la Mihalţ, unde se înregistrează gheaţă la mal. Deşi acum debitele principalelor râuri sunt variabile, specialiştii se aşteaptă ca acestea să mai crească, având în vedere că vremea va continua să se încăl­zească uşor. Cu toate acestea, reprezentanţii Inspectoratului jude­ţean pentru Situaţii de Urgenţă Alba susţin că, potrivit informaţiilor pe care le deţin, la această dată nu există pericol de inundaţii şi nici nu au primit vreo avertizare meteo în acest sens.(R.G.)

---

     Deputatul PSD de Alba, Mugurel Sârbu, a rămas surprins de afir­maţiile subprefectului de Alba, Clement Negruţ, vizavi de persoana sa. "Nu mă aşteptam la aşa ceva, dar nu mă mai miră nimic la oa­menii Alianţei. Eu nu am nici o tendinţă de a conduce judeţul, spre deosebire de el care pare încă în slujba fostului partid totalitar de dinainte de 1989. Cred că domnia-sa ar trebui să-şi dea cu părerea la fotbal, pe care l-a practicat în tinereţe şi mai puţin la sportul ad­ministraţiei, unde mai are foarte multe de învăţat, ca şi şeful său de altfel. În Prefectură sunt oameni care cunosc bine problemele jude­ţului şi pe care dl. Negruţ ar trebui să-i consulte. În calitate de de­pu­tat mă voi lupta să realizez multe proiecte vitale pentru judeţul Alba şi cred că un rol important pentru înfăptuirea lor îl au minis­terele de resort şi mai puţin Prefectura", a spus Mugurel Sârbu.(R.J.)

---

     Un incendiu a izbucnit joi, 10 februarie, cu puţin timp înainte de miezul nopţii, la un atelier de croitorie situat la parterul unui bloc de pe str. Băilor din Aiud, au anunţat pompierii din cadrul Inspecto­ra­tului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Alba. Croitoria aparţinea u­nei societăţi comerciale patronate de Lucian Iura. Potrivit sursei ci­tate, cauza declanşării flăcărilor a fost un scurt circuit produs la o pernă electrică uitată sub tensiune de soţia proprietarului. Incendiul a fost stins în mai puţin de un sfert de oră de pompierii militari din Aiud, care au intervenit cu o autospecială, evitându-se astfel propa­garea flăcărilor la celelalte apartamente ale imobilului, mai ales că incendiul a izbucnit noaptea. Focul a distrus materiale textile, arti­cole de îmbrăcăminte, jaluzelele din material plastic şi un scaun er­gonomic, valoarea totală a pagubei fiind estimată de pompieri la a­proximativ 10 milioane de lei. Pe lângă daunele provocate de flăcări, proprietarul croitoriei va fi obligat să suporte potrivit legii şi contra­va­loarea intervenţiei pompierilor.(R.G.)

---

     Adrian Constantin Stoica, de 16 ani, din Blaj, este cercetat de poliţie, în stare de arest preventiv, sub acuzaţia de furt calificat, în baza unui mandat emis vineri, 11 februarie, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia. Potrivit poliţiei, în perioada 26 ianuarie-7 februarie, pe timp de noapte, tânărul a comis 3 spargeri din maga­zine situate în Alba Iulia şi Mihalţ, sustrăgând bunuri în valoare to­tală de peste 57,5 milioane de lei. El a fost arestat preventiv pe o perioadă de 19 zile, iar dacă va fi găsit vinovat de instanţă, riscă o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 3 şi 15 ani, potrivit legii, pen­tru comiterea infracţiunii de furt calificat. (R.G.)

---

     După cum aţi putut afla din paginile cotidianului nostru, (nr.4424, din 3 februarie 2005), la Ro­şia Mon­tană a avut loc recent o vizită de stu­diu efectuată de reprezantanţii Comi­tetului pentru Cultură, Învăţământ şi Ştiinţă al Parlamentului European: dl. Eddie O'Hara MP (Raportor General pen­tru Patrimoniu Cultural) şi Christo­pher Grayson (Secretar Şef pentru Cul­tură, Ştiinţă şi Învăţământ). Scopul declarat al acestei vizite a fost "de a căuta rezolvarea problemelor legate de conflictele de interese, pentru a a­si­gura că se acordă patrimoniului cul­tural atenţia cuvenită şi dintr-o per­spec­tivă europeană". În raportul în­toc­mit ulterior de oficialii europeni se men­ţionează atât opiniile tuturor factorilor interesaţi de derularea pro­iectului RMGC de la Roşia Montană, cât şi concluziile delegaţiei. Redăm în continuare câteva opinii autorizate, precum şi concluziile la care au ajuns reprezentanţii Parlamentului European.
    *Certificatele de descărcare arheologică sunt contestate de nespecialişti. (Mircea Angelescu, Director al Direcţiei Monumente Istorice şi Muzee, din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor) "În urma unei analize iniţiale efectuate în anul 2000, s-a lansat Pro­gramul naţional de Cercetare „Alburnus Maior" în 2001 şi au fost demarate lucrările de săpături arheologice. Programul a abordat probleme legate de arheologie (cartare cu sistem GIS şi software digital), arhitectură, etnografie şi istorie orală; a fost finanţat de com­panie în concordanţă cu Convenţia Europeană pentru Patrimoniul Ar­heologic, şi în 2001 finanţarea a depăşit de 10 ori bugetul anual a­locat de Minister pentru arheologie.
    Poziţia legală a Ministerului a fost aceea conform căreia un in­ves­titor poate solicita descărcare de sarcină arheologică în momentul în care cercetarea era finalizată. Rapoarte despre astfel de cercetări şi concluziile aferente au fost prezentate în fiecare an Comisiei Naţi­onale pentru Arheologie (un corp consultativ format din reprezentanţii uiniversităţilor, muzeelor şi institutelor naţionale de cercetare), care au raportat ulterior Ministerului, singurul în măsură să ia deciziile. Procedura legală de descărcare de sarcină arheologică a fost pro­gresivă; metodele de exploatare la zi permiteau modificări, astfel în­cât să se protejeze galeriile subterane care ar fi putut fi aduse la lumină. Certificatele de descărcare arheologică au fost eliberate pen­tru unele galerii fără nereguli din punct de vedere procedural. Gru­purile care fac lobby acuzând astfel de nereguli nu au pregătirea ştiinţifică necesară şi confundă lucrurile. Jumătate din cei 400 de arheologi din România au fost implicaţi în Roşia Montană şi deciziile Comisiei Naţionale au fost luate cu unanimitate de voturi. Toate me­todele arheologice au fost în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    În ceea ce priveşte patrimoniul arhitectural, a fost stabilită o zonă de protecţie în centrul localităţii Roşia Montană, în urma discuţiilor purtate în anul 2002 în cadrul Comisiei Naţionale pentru Monumente Istorice. Zona includea 99% din monumentele istorice, galeriile Ca­ta­lina Monuleşti şi clădirile ce urmau a fi reabilitate pentru a deveni muzeu public. S-a considerat că în acest mod identitatea culturală a locului se va conserva, dând în acelaşi timp comunităţii locale şansa dezvoltării durabile, inclusiv a turismului..."
    *Nu există motive pentru stoparea cercetărilor. (Alexandru Sassu, preşedinte al Comisiei Parlamentare de Analiză a Pro­ie­ctu­lui Roşia Montană). "Cu cele 4 milioane de dolari SUA cheltuite până acum, cercetările efectuate la Roşia Montană au fost cele mai importante cercetări desfăşurate în ultimii 200 de ani în România. Nu există nici un motiv pentru a stopa aceste cercetări acum..."
    *Cei ce protestează împotriva proiectului sunt plătiţi să facă acest lucru. (Radu Berceanu, vice-preşedinte al Camerei Depu­taţilor) "Cei din afara Roşiei Montane se opun proiectului deoarece nu pot să-şi facă speranţe legate de vânzarea proprietăţilor pentru ob­ţinerea preţurilor mari oferite de RMGC. Vizitând zona am întâlnit o serie de protestatari, tineri care au declarat că fuseseră plătiţi să facă demonstraţie împotriva proiectului... Trebuie găsit un echilibru între interesele culturale, de mediu, economice şi sociale. Proiectul a fost important în termeni culturali, fiind una dintre cele mai mari operaţiuni arheologice din Europa; dacă el nu va fi dus în continuare, nu vor mai exista fonduri nici pentru arheologie. De asemenea, pro­iectul a fost un proiect pilot pentru dezvoltarea economică a întregii zone. Dacă s-ar opri nu ar mai exista nici o şansă în acest sens, cel puţin pentru o vreme. S-ar crea o serioasă problemă socială, în­trucât activitatea minieră actuală, desfăşurată de «Minvest» ur­mea­ză să se închidă în următorii 10 ani."
    *Marea majoritate a localnicilor este de acord cu proiectul. (Virgil Nariţa, primarul comunei Roşia Montană) "Un sondaj de o­pinie efectuat în anul 2002 printre localnicii afectaţi de proiect a in­dicat că 86-88% dintre ei erau în favoarea investiţiei propuse şi a pla­nului de relocare, precum şi 11 din cei 13 consilieri. Persoanele au fost lăsate să negocieze singure, punând condiţiile lor proprii privind relocarea şi, în 30% din cazuri, procesul s-a încheiat până acum. Aceasta înseamnă, în cifre exacte, 1.600 din totalul de 4.000 de proprietăţi, afectând un sfert din satele componente. Vechiul centru al localităţii va fi conservat, iar proiectul minier va da naştere altor activităţi economice, inslusiv turismului..."
    *Concluzii favorabile: proiectul este exemplar, din punct de vedere al patrimoniului cultural. (Eddie O'Hara, Raportor General pentru Patrimoniu Cultural, Parlamentul European) "Se pare că sunt luate toate măsurile necesare aşa încât să se asigure respectarea tuturor aspectelor legate de patrimoniul cultural, atât în prezent cât şi pe măsură ce proiectul avansează. Situaţia imediată este con­tro­lată prin realizarea unei descărcări progresive de sarcini arheologice. Există o necesitate clară privind monitorizarea continuă a şantie­ru­lui, pe măsură ce lucrările de excavaţii şi cele miniere avansează. Acest fapt necesită flexibilitate continuă, atât din partea companiei miniere cât şi din partea arheologilor. Proiectul RMGC poate furniza baza economică pentru dezvoltarea durabilă a întregii zone, pro­du­când un impact pozitiv social şi asupra mediului, precum şi în ceea ce priveşte dezvoltarea culturală. Din punct de vedere al patri­mo­niului cultural, el poate fi privit ca un proiect exemplar de dezvoltare responsabilă. Fondurile puse la dispoziţie actualmente de RMGC pentru cercetare (arheologică, etnografică şi arhitecturală) depăşesc cu mult ceea ce ar fi putut pune la dispoziţie statul. Acest lucru a re­vigorat zona şi din punctul de vedere al recunoaşterii inter­na­ţio­nale.
    *Criticile nu sunt justificate. (Eddie O'Hara, Raportor General pen­tru Patrimoniu Cultural, Parlamentul European) "Criticii şi-au ma­ni­festat îngrijorarea privind procedura (descărcarea de sarcini arhe­ologice a suprafeţei) şi etica conservării, care implică distrugerea pro­gramată a galeriilor romane. Această îngrijorare nu pare a fi pe deplin justificată. Galeriile cercetate din zonele aferente carierelor principale Cârnic şi Cetate nu par a aconţine nici un fel de vestigii arheologice interesante. Accesul turiştilor în cea mai mare parte a galeriilor ar fi imposibil. Cu toate acestea, trebuie impuse condiţii clare pentru continuarea săpăturilor arheologice şi monitorizarea a ceea ce se găseşte.
    Mai important, în termenii protecţiei patrimoniului cultural şi a me­diului, ar fi aplicarea unor controale similare asupra exploatării în desfăşurare, care se efectuează în amplasamentele adiacente, lu­crări care sunt realizate de compania românească «Minvest», fără a se face descărcarea de sarcini arheologice şi fără control privind poluarea. Situaţia actuală de nehotărâre nu este în nici un fel be­nefică zonei. În cazul în care nu se realizează proiectul RMGC va îndepărta pentru mult timp orice şansă de dezvoltare la nivel local, cu atât mai mult cu cât activitatea «Minvest» va înceta în următorii ani... Opoziţia faţă de proiectul RMGC este alimentată, în mare măsură, de organisme din exterior, probabil animate de bune in­tenţii, dar contra-productive. Cel puţin în parte, această opoziţie este exagerată. Riscurile de mediu presupuse nu iau în calcul tehnicile moderne de exploatare şi nici faptul că proiectul RMGC va ajuta la înlăturarea efectelor poluării existente, produsă ca urmare a lu­cră­rilor desfăşurate de «Minvest». Cuvintele cheie ale dezvoltării dura­bile la Roşia Montană sunt: oportunităţi pentru toţi, flexibilitate şi în­credere..."