În anul electoral 2004, Guvernul Năstase a încălcat mai multe din­tre prevederile Acordului încheiat cu FMI, ceea ce a determinat o serie de derapaje de la o politică economică sănătoasă, forţând ac­tualul guvern să ia măsuri de ajustare economică. Declaraţia a fost făcută de deputatul PNL de Alba, Tiberiu Bărbuleţiu, în perspectiva apropiatei vizite de evaluare a delegaţiei FMI în România. Numai în ultimul trimestru al anului trecut, a spus deputatul liberal de Alba, au fost realizate majorări salariale în scop electoral de peste 10.000 de miliarde de lei, ce nu au fost prevăzute în bugetul pe 2005. În opinia lui Bărbuleţiu, acest fapt implică o creştere excesivă a deficitului de cont curent (7,8 la sută din PIB) şi duce la un dezechilibru ce tre­buie ajustat acum. De asemenea, au fost efectuate cheltuieli care au fost transferate în bugetul din anul 2005. Astfel, Ministerul Trans­porturilor trebuie să plătească lucrări de 4.300 de miliarde de lei, e­fectuate anul trecut cu scop electoral, dar nedecontate. O situaţie similară, a spus parlamentarul PNL de Alba, se înregistrează şi la Ministerul Sănătăţii, în discuţie fiind eliberarea medicamentelor com­pensate. Nu în ultimul rând, au fost făcute cheltuieli excesive, depu­tatul liberal Bărbuleţiu oferind ca exemplu suma de 50 de miliarde de lei plătită pentru cartuşe de către Romsilva. Pe de altă parte, Gu­vernul Năstase nu a pus în practică 27 de măsuri asumate faţă de FMI, 7 dintre acestea reprezentând criterii de performanţă ce pot pu­ne în pericol desfăşurarea Acordului (ex: ţinta deficitului de cont cu­rent).
    Totodată, nu au fost luate măsuri absolut necesare, cum ar fi tran­sferul Gărzii Financiare şi Vămii la Ministerul Finanţelor, pentru că erau privite ca nepopulare. Mai mult, nu a fost majorat preţul uti­lităţilor publice, conform Acordului cu FMI. În aceste condiţii, Gu­ver­nul Tăriceanu nu va face nici o majorare suplimentară faţă de ceea ce s-a angajat Cabinetul Năstase, întrucât soluţia pentru o eco­no­mie sănătoasă este creşterea încasărilor la buget şi diminuarea chel­tuielilor.
    "Ideea este că nu vine potopul. Situaţia nu este catastrofală, dar e mult mai puţin bună decât a încercat să o prezinte fostul guvern. Trebuie doar să înţelegem ce se va face. La cel mai înalt nivel sunt create politici economice de un grup de lucru (Task Force) format din Guvern, BNR, Institutul Naţional de Prognoză şi Centrul Român de Politici Economice. Nu trebuie să fim mereu priviţi ca nişte şco­lari. Până cel târziu în iunie 2006, România îşi va putea stabili sin­gură strategiile şi programele economice, nemaifiind necesară asis­tenţa FMI", a ţinut să sublinieze deputatul PNL de Alba, Tiberiu Băr­buleţiu.(R.G.)

---

     Conform unui sondaj CSOP, Alianţa D.A. PNL-PD ar fi votată de 47,7 la sută dintre cetăţenii cu drept de vot, iar PSD - de 29,3 la sută, dacă duminica viitoare ar fi alegeri. Sondajul CSOP a fost e­fectuat în perioada 26 ianuarie-2 februarie a.c., pe un eşantion re­prezentativ la nivel naţional, marja de eroare a sondajului fiind de +/- 3 la sută. La capitolul intenţie de vot, sondajul CSOP arată că în Par­lamentul României ar intra doar patru forţe politice, dacă du­minică ar fi organizate alegeri. Pe primul loc s-ar situa Alianţa PNL-PD, cu 47,7 la sută, urmată de PSD (în uniune cu PUR), cu 29,3 la sută, PRM, cu 11,5 la sută şi UDMR, cu 6,3 la sută. Celelalte for­maţiuni politice care s-ar înscrie în campania electorală ar aduna îm­preună doar 4,9 la sută. Potrivit sondajului, Alianţa este singura forţă politică în creştere de popularitate. În septembrie 2004, aliaţii liberali şi democraţi aveau 36,5 la sută, în octombrie - 37,4 la sută, în no­iembrie - 39,1 la sută, înregistrând în ianuarie 2005 un scor de 47,7 la sută. PSD şi PUR, cotate în septembrie 2004 cu 42,6 la sută, coboară în numai patru luni la 13,3 la sută. Şi PRM este pe o linie uşor descendentă, pierzând 1,5 procente din septembrie 2004 până în ianuarie 2005.
    La capitolul încredere în personalităţi, conform CSOP, încrederea populaţiei în Ion Iliescu a scăzut de la 46,8 la sută în noiembrie 2004, la 28 la sută, în ianuarie 2005. Nici Adrian Năstase nu stă mai bine, scăzând la acest capitol de la 46,5 la sută, la 26,5 la sută. În schimb, Mircea Geoană a ieşit cel mai bine dintre liderii PSD, chiar dacă încrederea populaţiei în persoana acestuia s-a diminuat de la 43,9 la sută la 39,2 la sută. Theodor Stolojan este într-o uşoară creş­tere, ajungând, în ianuarie 2005, la 52,9 la sută. Cei mai apre­ciaţi rămân însă preşedintele Traian Băsescu, care a crescut de la 45,4 la sută în noiembrie 2004, la 62,7 la sută, în ianuarie 2005 şi premierul Călin Popescu-Tăriceanu - 29,8 la sută în noiembrie 2004 şi 60,3 la sută, în ianuarie 2005.(R.G.)

---

     Consiliul Judeţean Alba a preluat activitatea de evidenţă infor­ma­ti­zată a populaţiei, în cadrul unei noi structuri: Direcţia publică co­munitară de evidenţă a persoanei. Această nouă direcţie va funcţiona în fostul sediu BNR din Alba Iulia şi va avea în componenţa sa 20 de angajaţi. Dintre aceştia, 14 sunt funcţionari publici din aparatul Con­si­liului Judeţean, iar 6 sunt angajaţi din fostele structuri ale Poliţiei. Demn de menţionat este faptul că, odată cu înfiinţarea noii direcţii, din sediul Consiliului Judeţean sunt îndepărtaţi funcţionarii indezi­ra­bili din punct de vedere politic (de pildă Mihaela Mih Dehelean şi Ni­colae Vesa), precum şi unii funcţionari mai vechi despre care se consideră că sunt depăşiţi de noile cerinţe, care au rămas neclintiţi sub mai multe legislaturi (unii chiar de pe vremea PCR). "Statutul de funcţionar public, deşi se consideră că te protejează de influenţa po­liticului, te lasă la fel de vulnerabil, ne-a declarat Mihaela Mih (care este membru în structurile de conducere ale PSD). Oricât de bine ţi-ai face datoria, oricând poţi să rămâi fără serviciu, prin desfiinţarea peste noapte a postului tău. Sau poţi fi mutat, ca în cazul de faţă. Şi nu se va recunoaşte niciodată faptul că acest lucru se întâmplă din motive politice..." Şi iată că se îndeplineşte şi dorinţa noului preşe­dinte al Consiliului Judeţean, Ion Dumitrel, de a aduce în aparatul ad­ministraţiei judeţene oameni noi, tineri, bine pregătiţi. Întrebarea care se poate pune în aceste circumstanţe e următoarea: cât de im­plicaţi politic vor fi aceşti oameni noi? Căci dacă aceştia vor fi tri­butari (prin angajament scris sau moral) faţă de noua putere, atunci vor reconstitui o nouă arhitectură relaţională şi, nicidecum, o nouă arhitectură administrativă. (I.H.)

---

     Municipiul Bistriţa a găzduit la sfârşitul săptămânii trecute cea de-a 29-a ediţie a concursului naţional de dans de societate dotat cu Cupa "Floris", la întrecere luând parte 33 de cluburi din ţară, au declarat surse oficiale. Judeţul Alba a fost reprezentat de membrii trupei "Dance to sunrise" a Casei de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia, îndrumaţi de instructorul Vasile Vlad. Concurenţii au prezentat dansuri latino (samba, cha-cha, jaif) şi standard (vals lent şi vienez, quickstep). La clasa E, perechea formată din Mihaela Varga, elevă la Colegiul Naţional "Horea, Cloşca şi Crişan" şi Bogdan Muntean, li­ceean la Grupul Şcolar de Industrie Uşoară, din Alba Iulia, a ocupat un merituos loc 6 din 23 de perechi, concursul fiind câştigat de un club din Reghin, judeţul Mureş.(R.G.)

---

     Numărul autovehiculelor noi achiziţionate în leasing pe piaţa ro­mânească a fost, anul trecut, de peste 55.800, în creştere cu 44% faţă de 2003, reiese din datele Asociaţiei Producătorilor şi Impor­tatorilor de Automobile. Avansul înregistrat pe acest segment vine pe fondul creşterii cu 33,7%, până la nivelul record de 180.927 de unităţi, a vânzărilor de autovehicule noi pe piaţa autohtonă. (M.F.)