În anul 1989, la toate instanţele româneşti existau pe rol 600.000 de dosare. După numai trei ani, instanţele româneşti se confruntau deja cu... 2 milioane de dosare. Cam atâtea se află în curs de ju­decare şi astăzi, ceea ce înseamnă că aproximativ un român din ze­ce se află în proces cu cineva. Iar toate aceste dosare trebuie să treacă prin mâna a 6.000 de magistraţi (procurori şi judecători), câţi numără în acest moment ţara noastră. Vă mai miraţi că procesele se tergiversează şi că Justiţia face obiectul celor mai mari nemul­ţumiri şi acuzaţii de corupţie din partea opiniei publice? Recent, in­vitat la emisiunea 100% a lui Robert Turcescu, un vechi magistrat român, Paul Florea (cel care a avut curajul să afirme răspicat că ex-preşedintele Iliescu şi-a epuizat numărul de mandate legale), a de­clarat că pentru o funcţionare cât de cât normală a Justiţiei, în Ro­mânia trebuie puse la punct în primul rând problemele de infra­structură şi personal. În primul rând pentru că spaţiul fizic în care se judecă un proces scade calitatea actului de justiţie (că e greu să judeci la modul impersonal şi neafectat, într-o încăpere cu pereţii coşcoviţi, friguroasă şi igrasioasă, cazul unui inculpat care descinde din Mercedes şi se prezintă în faţa instanţei în costum Armani, cu fular alb şi mănuşi). Iar în al doilea rând pentru că în ţara noastră Justiţia mai are nevoie de aproximativ 1.500 de judecători şi pro­cu­rori. La aceste dificultăţi "minore" se adaugă cele legate de subti­lităţile funcţionale. Astfel, deşi se spune că în România există prin­cipiul separării celor trei mari puteri ale statului (legislativă, exe­cu­tivă şi judecătorească), atâta timp cât bugetul instanţelor rămâne să fie alocat de la Ministerul Justiţiei (condus politic), separarea e doar o vorbă de duh. Dar şi mai grav este faptul că nici acum nu ştim cu certitudine câţi dintre actualii procurori şi judecători au fost turnători şi colaboratori ai securităţii. (În acest context, Florea afirma că a solicitat date precise în acest sens de la CNSAS-ului lui Onişoru trei ani la rând, dar acesta s-a făcut că plouă!) Şi, până la urmă, dacă se va afla că unii dintre ei au colaborat cu securitatea, ce se va întâmpla, pentru că sunt inamovibili! Se va aştepta până când vor ieşi la pensie?
    Cât priveşte inamovibilitatea, dacă aceasta pare să-i protejeze pe foştii turnători, în schimb nu-i acoperă suficient pe cei curaţi, care ar trebui să lupte cu corupţia. Se vede că aceştia, ei înşişi nu cred în inamovibilitate, nici în protecţia fizică pe care le-o pot oferi serviciile speciale, din moment ce nu declanşează o ofensivă mai hotărâtă împotriva corupţiei. Şi atunci e normal să te întrebi: de ce se tem magistraţii români? Dar o întrebare şi mai interesantă e alta: de ce abia acum, după schimbarea de putere din 2004, au început să fie puse pe rol diferite dosare grele? (Cazul RAFO e cel mai celebru. Iată că deja fraţii Iancu şi Constantin Mărgărit au fost arestaţi pentru 29 de zile, urmând probabil să le ţină tovărăşie şi acoliţii lor, Tender şi Iacobov.) Adică Justiţia noastră a fost până acum o "frumoasă adormită" care îşi ţinea dosarele prin fişete până uita de ele, iar acum s-a trezit pentru că i-a strigat Băsescu în ureche? Dacă e aşa, ce încredere să mai avem într-o astfel de Justiţie "deşteptată" politic? Cum să credem că ea nu se va realinia politic, faţă de noua putere, care are şi ea destule bube-n cap? Deci, unde şi de ce s-au blocat până acum dosarele grele? Când se va răspunde la această întrebare, vom avea şi primele răspunsuri despre corupţia din Jus­ti­ţie.
    Colac peste pupăză, în România a apărut o specie aparte de ma­gistraţi: cei care, chipurile, se luptă de mama focului cu corupţia. Pri­ma diferenţiere este adusă de sporurile financiare de care bene­ficiază magistraţii ce instrumentează dosare de corupţie. De parcă actul de justiţie nu ar trebui să se facă la fel în cazul lui Tender, ca şi în cazul fostului preşedinte de CAP ce a "devalizat" comuna pe care o conduce. Astfel, un judecător debutant de la Judecătorie are un salariu de 17 mi­lioane de lei, după 6 ani de vechime ajunge la 25 de milioane de lei, iar cu sporul "anticorupţie" ajunge la 34 de mi­lioane de lei. Un judecător de la Tribunal are cam 28 de milioane de lei salariu, iar cu sporul de "anticorupţie" ajunge la 38 de milioane de lei. La Curtea de Apel diferenţa este de la 29 la 40 de milioane de lei în cazul sporului, iar la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie salariul este de 45 de milioane de lei. (Cifrele date nu conţin toate sporurile, şi nu sunt preluate din Monitorul Oficial, ci din declaraţiile ministrului Justiţiei- n.red.) După cum puteţi observa, între judecătorii obişnuiţi şi cei ce luptă cu corupţia este o diferenţă ce variază de la 9 la 11 milioane de lei. Dar acest spor ce atrage după sine diferenţierea este un fel de declaraţie publică a Guvernului României, ceva de genul: "avem magistraţi slabi de înger, uşor de ispitit şi de corupt, a­şa că-i plătim bine ca să judece bine". A doua specie aparte de magistraţi este cea de la Parchetul Naţional Anticorupţie, care sunt altceva decât restul procurorilor. Adică suntem cea de treia ţară în lume (alături de Spania şi Portugalia), care are o Procuratură bi­cefală. Avem şi PNA, şi Parchet General! Deci, pe lângă căpşunărie şi telenovele, mai avem şi o Justiţie... "latino". Dar una cu vise eu­ropene.
    În fine, dacă hulita corupţie va rămâne la locul ei, atunci Europa va rămâne chiar numai un vis frumos, după cum afirma însăşi Mo­nica Macovei, ministrul Justiţiei: "Dacă nu rezolvăm problemele con­curenţei, justiţiei şi afacerilor interne, România ar putea intra sub incidenţa clauzei de salvgardare. Potrivit acestei clauze, orice stat membru al Uniunii Europene poate cere amânarea aderării ţării noas­tre cu un an, până la 1 ianuarie 2007!" Corect, dar cine trebuie să rezolve problemele din Justiţie, dacă nu ea însăşi, în frunte cu doamna ministru?

---

     Sâmbătă, 19 februarie a.c., preşedintele Partidului Social Demo­crat, Adrian Năstase, va fi prezent la Alba Iulia, prilej pentru a afla direct de la sursă cam în ce ape se mai scaldă organizaţia jude­ţeană a partidului după aproximativ 2 luni de la alegerile generale. Informaţia ne-a fost furnizată de către preşedintele PSD Alba, Mu­gurel Liviu Sârbu, care ne-a precizat totodată că Adrian Năstase va participa la şedinţa Biroului Executiv Judeţean, iar apoi va susţine o conferinţă de presă. De menţionat că Adrian Năstase efectuează în aceste zile un turneu pe la mai multe organizaţii judeţene ale PSD din Ardeal. Tot sâmbătă ar fi trebuit să vină la Alba Iulia şi preşe­dintele TSD, Victor Ponta, dar domnia - sa a anunţat că nu mai poa­te fi prezent la şedinţa organizaţiei de tineret Alba a PSD, fiind foarte probabil ca, în aceste condiţii, ea să se amâne.
    În altă ordine de idei, astăzi are loc la Casa de Cultură a Stu­den­ţilor din Alba Iulia şedinţa CJ Alba al PSD, unde se va stabili data Conferinţei judeţene de alegeri, dar şi norma de reprezentare a orga­nizaţiilor locale, care va fi în funcţie de rezultatele obţinute la ale­ge­rile din toamnă, la care se va adăuga o bonificaţie pentru cele care au reprezentanţi în fruntea administraţiilor locale, adică primari şi res­pectiv viceprimari.

---

     În urma cercetărilor efectuate de către poliţiştii municipiului Se­beş, au fost identificate persoanele care, în data de 31 decembrie 2004, au distrus 14 cruci aflate în Cimitirul Ortodox nr. 3 din Sebeş. Beniamin J. (16 ani), elev la Liceul cu program sportiv, Constantin Ma­rius A. (17 ani), elev la Grupul Industrial Şcolar, Alina N. (17 ani) şi Ioan Daniel A. (16 ani), toţi din Sebeş, în 31 decembrie 2004, în jurul orei 22.00, s-au deplasat în zona cimitirului ortodox şi au es­caladat gardul cimitirului. Beniamin J. şi Constantin Marius A. au dă­râmat de pe soclu, cu mâinile şi picioarele, 14 cruci din marmură şi beton în valoare de 40 de milioane de lei. Se pare că cei doi au comis fapta pentru a-i impresiona pe ceilalţi doi minori, în special pe Alina N. cu care Constantin Marius A. era prieten. Tinerii sunt cer­cetaţi pentru comiterea infracţiunii de profanare de morminte şi vor fi supuşi unei expertize psihiatrice. (L.I.)

---

     Lucrătorii Postului de Poliţie Bistra, împreună cu silvicultori din cadrul Ocolului Silvic Baia de Arieş, au organizat în 14-15 februarie, pe raza comunei, o acţiune de verificare pe linie de silvicultură. Au fost controlate 8 instalaţii de debitat material lemnos şi 6 auto­ve­hicule ce transportau lemn. În ziua de 14 februarie a fost identificat Ioan Râştei (38 de ani), din Bistra, care a tăiat din pădurea statului, folosindu-se de un fierăstrău mecanic, 3 arbori de esenţă răşinoasă (6 metri cubi) aflaţi în stare verde şi fără a fi marcaţi de către or­ga­nele silvice. Materialul lemnos în valoare de aproximativ 5 milioane de lei a fost ridicat în vederea confiscării. Ioan Râştei este cercetat pentru infracţiune silvică. (L.I.)

---

     Încă o veste bună pentru Alianţa D.A. Şeful pesedist al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba, Dimitrie Clepan, şi-a dat demisia din această funcţie în urmă cu două zile, domnia sa urmând să se de­dice în următoarea perioadă activităţii universitare. După toate pro­babilităţile, acesta va fi înlocuit de către dl. Vasile Todea - membru PD, care a mai ocupat acest post în perioada guvernării CDR. De precizat că dl. Dimitrie Clepan va rămâne în continuare membru al PSD, el neavând intenţia de a-şi schimba adresa politică. (R.J.)

---

     În cursul zilei de marţi, 15 februarie, din cauza datoriilor mari pe care le are, inclusiv la furnizorii de utilităţi, Uzina Mecanică Cugir a rămas timp de câteva ore fără curent electric. Datorită intervenţiei prefectului de Alba, Cosmin Covaciu, situaţia s-a remediat în scurt timp. Reprezentantul Guvernului în judeţul Alba ne-a declarat că si­tuaţia de la Cugir este complicată şi că a purtat deja discuţii cu cei doi directori, dl. Dârjan de la UMC Cugir şi dl. Kudler de la Fabrica de arme Cugir, în vederea întocmirii unui proiect şi găsirii unei soluţii pentru rezolvarea definitivă a problemelor. "Problemele celor de la Cu­gir se vor repeta la nesfârşit dacă nu se iau nişte măsuri con­crete", a mai precizat, pentru ziarul "Unirea", prefectul Cosmin Co­vaciu. (I.P.)