Problema integrării României în Uniunea Europeană este ne­greşit una a noastră, a tuturor. Degeaba se zbate doar Guvernul să negocieze şi să bifeze punctele şi etapele prevăzute în calendarul integrării, dacă acest efort nu se regăseşte în acţiunea tuturor do­meniilor - economic, social, cultural, agricol, administrativ, juridic etc. Zilele trecute, însuşi preşedintele Traian Băsescu a atras a­tenţia atât Guvernului cât şi tuturor forţelor politice că este ne­ce­sară o intensă campanie de informare a cetăţenilor cu privire la costurile integrării. În prezent cetăţeanul român are, trebuie să o spu­nem, perspective destul de înguste cu privire la integrarea în U.E. Zi de zi, ceas de ceas, el este bombardat de media cu tot felul de informaţii, mai ales în sens negativ, în ceea ce priveşte costurile integrării: preţuri la toate produsele şi serviciile aliniate la cele europene; competiţie acerbă pe piaţă la produsele de export; reguli dure în dezvoltarea, producerea şi procesarea produselor a­gri­cole şi animaliere, şi câte şi mai câte.
    Desigur, există riscuri însemnate odată ce ne vom integra în ma­rea familie europeană, dar trebuie să avem în vedere şi partea plină a paharului, respectiv binefacerile de care vom avea parte într-un viitor nu prea îndepărtat. Unul dintre cele mai importante câş­tiguri va fi fără îndoială - reaşezarea pe criterii de competenţă şi com­petitivitate a întregii societăţi româneşti. Conectarea directă la marile valori europene din toate domeniile va reprezenta pasul de­cisiv spre o societate cu adevărat democratică, în care toţi vom a­vea de câştigat. În societatea românească vor fi impuse reguli stric­te care vor pune capăt abuzurilor şi corupţiei, iar cooperarea şi integrarea economică vor aduce în cele din urmă o viaţă mai bună pentru toţi românii.
    Dar, să revenim în actualitatea problematicii integrării. La sfâr­şitul săptămânii trecute a făcut mare vâlvă în mass media, precum şi în rândurile politicienilor români, o declaraţie apărută într-un co­tidian german din partea grupării conservatoare din Parlamentul Eu­ropean (cea mai importantă ca mărime), potrivit căreia "aceasta face presiuni puternice pentru îngheţarea procesului de integrare a României în UE din cauza corupţiei generalizate". Sursele ziarului german susţin că şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durrao Barroso, împărtăşeşte punctul de vedere al creştin-demo­cra­ţilor germani, pe care i-a asigurat că "va trage semnalul de a­larmă pentru oprirea aderării României până în luna aprilie".
    Intensitatea mediatică a acestor informaţii a trezit imediat reacţii până la cel mai înalt nivel din partea autorităţilor române. Sâmbătă seara, la o oră de maximă audienţă, preşedintele Traian Băsescu a intervenit în direct la o emisiune de ştiri de la Realitatea TV, spu­nând: "Simpla declaraţie a unor parlamentari creştin-democraţi ger­mani nu este de natură să stopeze procesul de integrare a Ro­mâniei în Uniunea Europeană. Preşedintele vă asigură că Guvernul României îşi va face treaba şi că România va semna la 25 aprilie Tratatul de aderare".
    Sosit duminică la Bucureşti într-o vizită de evaluare, comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a dorit încă de la început să pună capăt întregului scandal iscat ca urmare a declaraţiilor făcute de către creştin-democraţii germani. Domnia sa a declarat pe ae­roportul Otopeni: "România va semna Tratatul de aderare la ter­menul stabilit - 25 aprilie 2005. Sunt convins că măsurile luate de actualul Guvern vor avea succes, astfel că România va deveni mem­bră cu drepturi depline a Uniunii Europene începând cu 1 ia­nuarie 2007".