Acum 220 de ani, în aceeaşi zi de 28 februarie, s-a scris, cu li­tere de sânge, o nouă pagină în istoria neamului românesc, atunci când Horea şi Cloşca au fost traşi pe roată, iar Crişan, nemai­re­zistând supliciului la care a fost supus, şi-a pus capăt zilelor. Mu­zeul Naţional al Unirii Alba Iulia, în colaborare cu Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Alba, a organizat, în­cepând cu ora 10.00, în sala de protocol a muzeului, simpozionul "220 de ani de la martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan". "Simpo­zio­nul se doreşte a fi un omagiu adus capilor marii răscoale ţărăneşti de la 1784, care au fost aspru pedepsiţi la Alba Iulia, pe platoul Dea­lul Furcilor, prin punerea în aplicare a pedepsei capitale din Co­dul Terezian, respectiv frângerea cu roata", a declarat directoarea muzeului albaiulian, Viorica Suciu.
    S-au scris numeroase lucrări al căror subiect îl constituie răs­coala de la 1784, o lucrare monumentală în acest sens fiind "Răs­coala lui Horea", ce aparţine marelui istoric David Prodan. Proble­matica răscoalei nu este exhaustivă, mereu se descoperă noi do­cumente ce o întregesc, lucru demonstrat şi de comunicările pre­zen­tate în cadrul simpozionului. Amintim "Procesul şi martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan", "Schiţă de biografie intelectuală"- cărţi ce au aparţinut protopopului Nicolae Raţiu, preotul care i-a împărtăşit, în închisoare, pe capii răscoalei de la 1784, "Cetatea Alba Iulia în timpul răscoalei lui Horea", "Bisericuţa din Albac"- monument sim­bol al jertfei lui Horea, Cloşca şi Crişan. Comunicările au fost pre­zentate de muzeografi din Alba Iulia, reprezentaţi ai Societăţii Cul­tural Patriotice "Avram Iancu" şi ai Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Alba. Simpozionul s-a înscris în suita manifestărilor dedicate împlinirii a 220 de ani de la supliciul capilor răscoalei ţărăneşti, demarate în 26-27 februarie cu pelerinajul făcut pe traseul răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan şi cu slujba de po­menire şi parastasul de la mănăstirea Râmeţ, închinate celor trei e­roi martiri.

---

     După rânduiala bisericească, slujba de parastas este cerută de familiile celor trecuţi în nefiinţă, în­tru "pomenirea sufletelor ador­miţilor". O astfel de slujbă a fost ţinută duminică, 27 februarie, pen­tru eroii neamului românesc Horea, Cloşca, Crişan şi Avram Iancu (precum şi alţi nenu­mă­raţi, care le-au fost tovarăşi). Ca în fiecare an, evenimentul a fost organizat de familiile acestora (mo­ţeşti sau ba), reunite în Societatea cultural patriotică "Avram Iancu", filialele din Alba şi Cluj. Printre cei prezenţi, dovedindu-şi astfel apartenenţa la marea familie eroică, s-au aflat (cum se în­tâmplă în fiecare an), prof. Emil Jurca, dr. Dan Sicoe, Ioan Bolog, Jenica Sătmărean, Viorica Suciu, Dan Dorin Ovidiu, Gabriel Rus­toiu, Vasile Miron ş.a. Singurii oficiali şi oameni politici prezenţi du­minică la Râmeţ au fost Nicolae Popa, preşedintele PUR Alba, Ho­raţiu Josan, primarul Aiudului, Octavian Rusu, fostul primar din Aiud şi Aurel Dan, primarul comunei Râmeţ. Slujba a fost ţinută de un sobor de preoţi apropiaţi sufletelor localnicilor (care au umplut până la refuz biserica mănăstirii), în frunte cu părintele consilier Iosif Zoi­ca.
    Interesant este faptul că, printre cele rânduite la pomană, pentru "împărţeală", s-a aflat şi coliva, (un fel de "tort" din grâu fiert), spe­ci­fică pomenilor din sudul ţării şi oarecum neobişnuită pentru zona noastră. Semnificaţia ei ar putea fi, pe de-o parte o declaraţie de a­partenenţă a eroilor comemoraţi la întreg neamul românesc, de din­coace şi de dincolo de Carpaţi, iar pe de altă parte preluarea asu­pra celor prezenţi a păcatelor adormiţilor. De fapt, însăşi prezenţa la această slujbă este un simbol: asumarea destinului înălţător şi tra­gic totodată al lui Horea, Cloşca, Crişan şi Avram Iancu, de către cei care le păstrează vie în suflet amintirea şi flacăra libertăţii. Fiţi convinşi că această asumare cu bună ştiinţă e o realitate. E su­fi­cient să observaţi evoluţia din viaţa de zi cu zi a membrilor Societăţii "Avram Iancu", pentru a înţelege că asumarea destinului eroic e un adevăr trăit de aceştia... (I.H.)

---

     În cursul zilei de sâmbătă, un grup de elevi, consilierii judeţeni Cristian Paşca şi Marcel Stan, dar şi reprezentanţi ai Prefecturii Al­ba au plecat într-un pelerinaj în zona Munţilor Apuseni. Acţiunea a constat în depunerea de coroane la busturile eroilor martiri, Horea, Cloşca şi Crişan, de la a căror moarte tragică pe Dealul Furcilor din Alba Iulia se împlinesc 220 de ani. Prima oprire a avut loc la bustul lui Horea din faţa sediului Grupului şcolar HCC din Abrud, unde au fost depuse coroane de flori. Consilierul PNL Cristian Paşca s-a arătat nemulţumit că cei veniţi în pelerinaj nu au fost întâmpinaţi de autorităţile locale de la Horea şi Roşia Montană, cu ocazia depu­ne­rilor de coroane de la Cărpiniş şi Horea. Ultima oprire a fost la Al­bac, unde au fost din nou depuse coroane din partea participanţilor la pelerinaj. Contactat telefonic, primarul din Horea, Corneliu Olar, a declarat că a anunţat lipsa din comună pentru trei zile. "Am fost in­vitaţi la Satu Mare, iar acum suntem la Timişoara. Vreau să vă spun că aici s-au organizat nişte manifestări deosebite, iar chiar pe scena teatrului s-a regizat scena tragerii pe roată de pe Dealul Furcilor, cu obiectele de tortură din acele vremuri. Este o come­mo­rare la care participă istorici, primari, consilieri şi patrioţi din toată ţa­ra, semn că martirii noştri nu au fost uitaţi de români", a declarat primarul Corneliu Olar.(F.R.)

---

     Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, a declarat într-o conferinţă de presă că este nemulţumit de modul în care sunt cheltuiţi banii publici la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Pro­mo­varea Culturii Tradiţionale. Domnia sa anunţa atunci că bugetul pe anul 2005 al instituţiei va fi redimensionat. Acest lucru s-a şi în­tâmplat în ultima şedinţă a Consiliului Judeţean, când consilierii ju­de­ţeni au aprobat reducerea bugetului de la această instituţie, aflată în subordinea Consiliului Judeţean Alba, cu 4 miliarde de lei. Pre­şedintele Dumitrel a declarat că instituţia în cauză nu mai trebuie să se ocupe de "impresariat artistic", ci doar de promovarea culturii tra­diţionale. Mai mult decât atât, a fost anunţată deja înlocuirea di­rectorului Petru Comşa cu Ionuţ Fulea. Un miliard din banii luaţi de la "cultură" se vor îndrepta spre Biblioteca "Lucian Blaga" pentru a­chiziţie de carte. Consilierul PSD, Ioan Florea, a declarat că s-au în­călcat dispoziţiile legale, întrucât bugetul iniţial a fost votat de a­ce­iaşi consilieri judeţeni. Dânsul a adăugat că bugetul instituţiei este la nivelul celui din 1995.(F.R.)

---

     Cu prilejul zilei de 1 martie, Palatul copiilor din Alba Iulia orga­nizează o expoziţie de pictură intitulată "Bucurie într-un început de primăvară". Vernisajul are loc azi, 1 martie 2005, la ora 16,00, ex­poziţia fiind găzduită de Muzeul Naţional al Unirii, din municipiul nostru. La această manifestare participă cu cele mai reuşite lucrări ale lor elevii îndrumaţi de prof. Laurenţia Stoia în cadrul Cercului de pictură de la Palatul copiilor. Bineînţeles, expoziţia nu se adre­sează doar celor de vârstă primăvăratică, ci şi celor "pârguiţi" sau chiar celor ce poartă în făptura lor semnul de neşters al zăpezilor vâr­stei a treia... (I.H.)

---

     CJ Alba a alocat suma de 967 de milioane de lei pentru so­cietatea comercială SC APA CTTA SA, aport la capitalul social al societăţii. Banii au fost luaţi de la Centrul Creaţiei Populare, la care bugetul a fost redus cu 4 miliarde de lei. Din această sumă, alte 2 miliarde de lei au fost cuprinse la capitolul "Alte acţiuni privind cul­tura", urmând a primi o repartizare ulterioară.(F.R.)

---

     Şcoala Generală cu clasele I-VIII din Galda de Jos, susţinută de Pri­mărie şi Consiliul local, a organizat ieri, 28 februarie, Carnavalul Primăverii. Într-o atmosferă antrenantă elevii au participat la nume­roase concursuri, fiind recompensaţi cu diplome şi premii. Sperăm ca prin gestul elevilor primăvara să păşească şi pe plaiurile noastre, pentru că cel mai frumos mărţişor primit de locuitorii Galdei de Jos a fost zâmbetul şi bucuria copiilor. (D.H.)