Surse bine informate ne-au declarat că medicul stomatolog aiu­dean Romul Popa a fost nominalizat de Ministerul Român al Afacerilor Externe pentru a ocupa funcţia de ambasador al României în Ungaria. Ar fi pentru a doua oară când judeţul Alba ar avea un ambasador, "pionier" la acest capitol fiind Nicolae Hurbean care a reprezentat România în Mongolia. Dr. Romul Popa este membru cu vechime al PNL şi s-a remarcat ca unul din cei mai activi consilieri locali ai partidului. La Aiud trăieşte o minoritate maghiară impor­tan­tă, circa 16 la sută din populaţia municipiului fiind reprezentată de români de origine maghiară. Tot aici funcţionează Colegiul Naţional "Bethlen Gabor", una din instituţiile model de convieţuire etnică, un simbol pentru maghiarii din Aiud. Ca urmare a re­laţiilor de înfrăţire cu oraşul Gyomaendrod din Ungaria, consilierul liberal Romul Popa a avut mai multe întâlniri cu reprezentanţi ai administraţiei publice din ţara vecină. Aiudeanul este cunoscut ca un fervent susţinător al relaţiilor de bună colaborare româno-maghiare. Poate şi din acest motiv, medicul aiudean a învăţat limba maghiară pe care o vorbeşte bine. Chiar la acest sfârşit de săptămână, dr. Romul Popa va însoţi delegaţia oficială a judeţului Alba şi municipiului Aiud în Ungaria, la invitaţia oficialităţilor din Gyomaendrod. Va fi un bun prilej pentru con­judeţeanul nostru să se obişnuiască cu ţara vecină unde va reprezenta România. Până atunci însă, dr. Romul Popa mai trebuie să parcurgă unele evaluări la MAE. Contactat telefonic, medicul aiu­dean nu a confirmat şi nici nu a infirmat ştirea, rezumându-se la a declara că opinia publică va fi informată la timpul potrivit în legătură cu acest subiect!

---

     Aflat la Bistriţa unde a susţinut şi o conferinţă de presă, ministrul A­părării Naţionale, Teodor Atanasiu, a anunţat că numărul de minis­tere din structura executivului s-ar putea reduce semnificativ. Conju­deţeanul nostru a adăugat că numărul structurilor guvernamentale ar putea scădea de la 25 la 16. "Nu s-a discutat despre remaniere gu­vernamentală în această perioadă. Am discutat despre posibilitatea unei noi abordări a structurii guvernamentale, probabil în vară, cu un număr mai scăzut de ministere decât cele care sunt în prezent, pro­babil 16. O structură guvernamentală simplificată poate fi mai efi­ci­entă", a mai spus ministrul Atanasiu.(F.R.)

---

     - Sunt mulţi ani de când numele SC Apulum SA Alba Iulia este asociat atât în România cât şi peste hotare cu o marcă de prestigiu. Pe frontispiciul său figurează pe merit simbolurile calităţii TUW. Porcelain Factory şi-a dobândit un loc de frunte în rândul firmelor de profil din ţară şi străinătate. Pornind de la această reprezentativă carte de vizită vă adresez rugămintea, d-le director general, să ne spuneţi cum se derulează activitatea de comerţ exterior a firmei.
    - Greu. Foarte greu. De mai bine de 20 de ani, de când noi ne-am impus autoritar pe piaţa de porţelan, nu ne-am confruntat niciodată cu o situaţie mai critică decât cea din ultimele cinci luni. În mod normal, în baza contractelor pe care le încheiem cu partenerii de peste hotare, ne fundamentăm programele de producţie, întocmim bugetul de venituri şi cheltuieli ţinând seama de faptul că 76 la sută din producţia de porţelan ce se fabrică este destinată exportului. Vă rog să reţineţi că exportăm numai pe piaţa europeană, unde con­curenţa este extrem de acerbă. În aceste condiţii este cât se poate de firesc să avem în vedere şi să luăm în calcul cursul de schimb leu-euro. Până la începutul trimestrului patru din anul trecut exportul şi încasarea contravalorii mărfii se derula în condiţiile prestabilite. Pe măsură ce cursul de schimb leu-euro a început să se deterioreze, în sensul că de la 43.000 de lei/euro a scăzut cu peste cinci mii în raport cu leul nostru, s-a produs un asemenea dezechilibru al activităţii de producţie, că lucrăm numai în pierdere. La început am pus totul pe seama unui test al Băncii Naţionale pentru a vedea care este reacţia exportatorilor. Din păcate, căderea euro n-a fost o ches­tiune pasageră şi constat cu îngrijorare că face parte dintr-o stra­tegie nu prea fericită. Din moment ce anul trecut inflaţia a putut fi ţinută sub control şi redusă sub zece la sută, în cea mai mare parte pe seama exporturilor, orice argumente s-ar aduce în susţinerea ac­tualei politici de liberalizare a pieţii de capital, ele nu rezistă rea­lităţii îngrijorătoare în care au fost aduse firmele exportatoare.
    - Cât de mult v-a afectat deprecierea euro?
    - Incredibil de mult. Dacă vă spun că societatea noastră este cea mai performantă firmă de profil din ţară, nu o fac pentru a mă lăuda. Imediat după privatizare am avut importante resurse financiare pen­tru retehnologizarea fluxurilor tehnologice, importând cele mai per­formante maşini, utilaje şi instalaţii, încât am devenit competitivi pe piaţa internă şi la export cu produse de porţelan. Cu toate aceste performanţe, începând din luna octombrie a anului trecut, odată cu aprecierea necontrolată a leului în defavoarea euro, noi am resimţit cu tot mai multă intensitate deprecierea valutei europene. În con­diţiile în care 76 la sută din producţia noastră este destinată expor­tului numai pe piaţa Europei, deprecierea euro ne-a produs mari gre­utăţi. Numai din această diferenţă de curs noi am pierdut, începând din luna octombrie 2004 şi luna ianuarie a.c. peste 12 miliarde de lei, în condiţiile în care întregul program de fabricaţie este acoperit cu contracte în totalitate pe întregul an. Atunci când am semnat aceste contracte am contat pe stabilitatea cursului valutar şi nici prin minte nu ne-a trecut că vom fi confruntaţi cu o asemenea pră­buşire a exportului.
    - Cum aţi reacţionat la impactul defavorabil al fluctuaţiei valutare?
    - Am fost şocaţi pur şi simplu. Ne-am dezmeticit repede şi am căutat să vedem ce-i de făcut. Necazul mare a fost că tocmai în această perioadă a avut loc şi o scumpire substanţială a preţului energiei electrice şi gazelor naturale. Pentru a preîntâmpina de­zastrul ce se profila s-a trecut la analiza exigentă a consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie pe fiecare fază a procesului tehnologic, reducând la minimum posibil orice pierdere. S-a făcut, de asemenea, o evaluare a rentabilităţii fiecărui produs eliminând pe cele mai puţin eficiente. Au fost operate şi alte măsuri pe plan organizatoric şi managerial. Valorificarea tuturor acestor re­surse interne s-a dovedit insuficientă pentru acoperirea golului lăsat de deprecierea euro. Nemaiavând nici o sursă de atenuare a pier­derilor, am fost nevoiţi să închidem secţia de produse vitros şi să disponibilizăm, deocamdată, 30 de angajaţi. Am recurs la această ultimă măsură cu strângere de inimă, ştiind cât de greu le este celor daţi afară. Adevărul este că am ajuns într-o situaţie limită din care nu se întrevede nici o ieşire.
    - Alte ţări din jurul României, care au fost primite în UE, a trebuit să facă faţă unor astfel de politici monetare. Cum au reuşit?
    - Mai întâi vreau să spun o chestiune de principiu. Fiecare stat îşi protejează şi stimulează producţia pentru export. SUA cu imensele sale resurse financiare parcă nu ar putea să aprecieze dolarul? Nu o face pentru că vrea să stimuleze exportatorii. Cunosc mai bine si­tuaţia din Polonia şi Cehia, doi dintre cei mai redutabili concurenţi ai noştri pe piaţa europeană de porţelan. În aceste ţări, atunci când s-a recurs la aprecierea valutei naţionale, statul a venit în sprijinul ex­portatorilor prin acordarea unor prime care au compensat in­tegral consecinţele nefavorabile ale liberalizării pieţii de capital. Noi aş­teptăm din partea BNR şi a Guvernului intervenţii asemănătoare pe piaţă pentru a nu lăsa exportatorii să se ruineze cu totul. Mai există şi alte modalităţi de intervenţie. Ar fi binevenite unele măsuri de re­ducere a dobânzilor la depozitele bancare şi o micşorare a dobân­zilor la contractarea creditelor pentru export. În acest sens am apre­ciat iniţiativa d-lui prefect Cosmin Covaciu de a se întâlni cu oamenii de afaceri şi agenţii economici din judeţ în vederea găsirii unor soluţii eficiente la problemele ce frământă şi preocupă exportatorii. Sunt convins că domnia sa a receptat cum se cuvine doleanţele noastre şi le va face cunoscute Guvernului.
    - SC Apulum este şi importator. În această calitate beneficiază de pe urma deprecierii cursului euro?
    - Noi importăm lunar materii prime şi materiale în valoare de circa 300.000 de euro, dar valoarea produselor exportate este cu ceva mai mică de un milion de euro. Deci ce ni se dă cu o mână ne este luat cu două însutit şi înmiit. Nici pe departe nu poate fi vorba de un e­chilibru, de un câştig de pe urma cursului valutar, ci numai pierdere. În ceea ce ne priveşte continuăm să credem că în calitate de gu­vernator al BNR, d-l Mugur Isărescu, Guvernul României nu vor ră­mâne în expectativă privind cum se prăbuşeşte ex­portul ţării. Sfaturi de genul celor date de unii pretinşi specialişti de-a ne retehnologiza şi a îmbunătăţi calitatea produselor nu ne folosesc la nimic. Noi exportăm în Germania, Anglia, Italia, Spania, Portugalia, ţările nor­dice şi produsele sunt apreciate şi bine cotate. Ar fi un mare păcat să pierdem aceste pieţe tradiţionale prin deprecierea cursului valutar.

---

     Consilierii judeţeni au aprobat în ultima şedinţă contractul de per­formanţă pentru conducătorul societăţii comerciale "Parcul industrial Cugir". Directorului acestei societăţi, Cornel Cornea, i s-a stabilit un salariu de 14.000.000 de lei. Lunar, conducătorul societăţii mai poa­te primi pe lângă salariul de bază şi o sumă egală cu 10 la sută din acesta sub formă de sporuri, adaosuri şi alte premii. Dacă însă nu îndeplineşte criteriile de performanţă stabilite, directorul poate rămâ­ne cu un salariu mai mic. În acest caz, drepturile sale băneşti se vor diminua cu cel mult 30 la sută din salariul de bază.(F.R.)

---

     Într-o întâlnire pe care a avut-o ieri cu prefectul Cosmin Covaciu, viceprimarul oraşului Baia de Arieş, Gheorghe Bora, l-a informat asu­pra refuzului primarului Silviu Mârzan de a aproba trecerea in­fra­structurii de apă a oraşului din domeniul public local în domeniul pu­blic judeţean. Aceasta trebuie să se facă printr-o hotărâre care nu reuşeşte însă să treacă de votul consilierilor locali. Scopul măsurii îl constituie realizarea sistemului microregional de alimentare cu apă potabilă a Munţilor Apuseni şi implementarea Programului SAMTID. Vizavi de această problemă cu care se confruntă oraşul Baia de Arieş prefectul judeţului Alba a precizat faptul că cetăţenii sunt cei care au puterea să oblige Consiliul Local să adopte această ho­tărâre atât de necesară pentru ei. "Locuitorii de aici trebuie să fie conştienţi de importanţa pe care o poate avea pentru dezvoltarea zonei în care trăiesc adoptarea acestei măsuri şi doar ei pot face presiuni pentru rezolvarea problemei în favoarea lor. Nu înţeleg mo­tivele primarului Mârzan însă pot bănui că sunt unele de ordin politic şi, probabil, domnia sa se gândeşte deja la alegerile din 2008", a declarat Cosmin Covaciu. (I.P.)

---

     În cursul zilei de ieri prefectul Cosmin Covaciu a avut o discuţie cu primarul comunei Săsciori, Nicolae Florin Morar, împreună cu care a hotărât formarea unei Comisii de expertiză. Aceasta ar urma să verifice, în urma sesizării cetăţenilor, situaţia pădurilor din zonă. O altă problemă abordată a fost cea a posibilităţii deschiderii unei cariere de piatră în zonă în ideea ca aceasta să constituie o sursă de venit pentru primăria Săsciori. "În acest fel am putea ajuta bu­getul judeţean care cu greu ajunge să satisfacă nevoile financiare ale primăriilor", a precizat prefectul de Alba. (I.P.)

---

     În noaptea de 2/3 martie, în jurul orei 22.00, o femeie s-a spânzurat în subsolul blocului 53, situat pe strada Unirii din Aiud. Deplasaţi la faţa locului, poliţiştii au găsit corpul neînsufleţit al Su­sanei Dan, în vârstă de 50 de ani, care nu prezenta urme de violenţă. Femeia lucra ca vânzătoare la o staţie de benzină din Aiud şi era cunoscută cu afecţiuni psihice. Se pare că aceasta locuia în concubinaj. Înainte de a-şi pune capăt zilelor Susana Dan a lăsat un bilet, în care menţiona că a recurs la acest gest din cauza stării de sănătate. (L.I.)