S-a terminat cu pomana de la stat. După 15 ani de jaf, cei care au ţepuit economia naţională pot avea surprize neplăcute în sensul că acum pot să-şi piardă averile. Ani de zile, tot soiul de directori au acceptat neplata taxelor la stat în timp ce patronul unei firme private care întârzia o zi sau două la Finanţe, dar era cu dările la zi, era plesnit imediat cu amenzi împovărătoare. În dorinţa de a face ordine în economia românească, AVAS a luat o serie de măsuri, fără pre­cedent. Dacă blocarea conturilor la societăţile cu datorii a mai fost aplicată de diverse guverne, acum AVAS a formulat 702 de cereri de atragere a răspunderii unui număr de 1054 de persoane, care au în­deplinit diferite funcţii de conducere în cadrul societăţilor debitoare (administrator, director, cenzor). Scopul AVAS este recuperarea in­tegrală a creanţelor preluate la datoria publică internă sau un grad de recuperare cât mai aproape de valoarea nominală consolidată. Pentru atingerea acestui scop, în cadrul procedurii, când nu se re­alizează recuperarea integrală a creanţelor, se exercită acţiunile în atragerea răspunderii patrimoniale ori acţiuni împotriva persoanelor fizice şi juridice (acţionari/asociaţi, persoane care au dobândit bunuri sau avantaje financiare în dauna obligaţiei de restituire a creditului) întemeiate pe art 38 din OUG 51/'98, republicată.
    Atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere a soci­etăţilor, acţiuni împotriva persoanelor juridice rezultate din divizările fra­uduloase ori împotriva persoanelor fizice având calitatea de acţi­onari/asociaţi, administratori, directori ai societăţilor debitoare la da­ta contractării creditelor devenite neperformante, din vina cărora a­ces­tea nu au fost restituite - ca urmare a schimbării destinaţiei a­cestora ori a altor procedee de fraudare a creditorului - precum şi împotriva persoanelor fizice care în baza raporturilor stabilite cu de­bitorii au beneficiat de bunuri ori avantaje financiare în dauna obli­gaţiei de restituire a creditelor, este o coordonată a activităţii AVAS.
    Pretenţiile AVAS, în cazul celor 702 de cereri de atragere a răs­punderii organelor de conducere a societăţilor debitoare falite, to­talizează 287 milioane de dolari şi 16 miliarde de lei şi vizează un număr de 1054 de persoane care au îndeplinit diferite funcţii de con­ducere în cadrul societăţilor (administrator, director, cenzor). Dintre acestea, au fost admise 215 cereri, instanţa obligând persoanele care au îndeplinit funcţii de conducere să răspundă cu averea per­sonală până la concurenţa creanţelor deţinute de AVAS faţă de so­cietăţile debitoare. Sumele de plată stabilite de instanţă prin hotărări judecătoreşti, ce urmează a fi suportate de membrii organelor de con­ducere, totalizează 252 milioane dolari şi 40 miliarde de lei.
    AVAS a solicitat relaţii de la organele de poliţie, de la bănci, de la O­ficiul Registrului Comerţului, de la organele teritoriale ale Minis­te­rului Finanţelor Publice, de la primării în vederea obţinerii tuturor da­telor în legătură cu persoanele în cauză. Având în vedere con­sta­tă­rile executorilor AVAS privind calitatea actuală de salariaţi a mul­tora dintre persoanele pentru care instanţa a admis cererea de atragere a răspunderii patrimoniale, este în curs de desfăşurare o amplă acţiu­ne a Autorităţii vizând identificarea, prin intermediul inspectoratelor teritoriale de muncă, a veniturilor salariale ale acestor persoane, în ve­derea instituirii măsurii de poprire asupra acestor venituri.

---

     Joi, 3 martie, la ora 8.30, la sediul IPJ Alba a avut loc adunarea generală pe trimestrul I al anului 2005 a Organizaţiei Teritoriale Alba a Corpului Naţional al Poliţiştilor. La întâlnire au fost prezenţi pre­şe­dintele Consiliului Organizaţiei, subcomisar de poliţie Ioan-Ilie Ilea; preşedintele Corpului Naţional al Poliţiştilor şi al Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual, comisar de poliţie Con­stan­tin Vieriu şi trezorierul general al Corpului, comisar şef de poliţie Li­viu Butunoi. Au fost luate în discuţie o serie de probleme, cum ar fi: lipsa asigurărilor de viaţă ale poliţiştilor, deficitul de per­sonal, nece­sitatea găsirii unei soluţii pentru dotarea corespunzătoare a poli­ţiş­tilor, precum şi importanţa Sindicatului Naţional al Poliţiştilor. Sin­di­catul, creat în luna decembrie a anului 2004, are la momentul actual 12.500 de membri înscrişi benevol pe bază de adeziuni. Mai în glumă mai în serios s-a precizat că membrii acestui sindicat nu vor face niciodată grevă pentru că... nu au voie, dar că "lupta sindicală" va fi purtată pe alte căi. (L.I.)

---

     Numărul pacienţilor care vor fi internaţi şi rezolvaţi medical (DRG) în acest an de personalul Spitalului judeţean de Urgenţă este mai mic cu aproape 2.000 de persoane faţă de numărul contractat anul trecut cu Casa de Asigurări de Sănătate Alba. Directorul unităţii sa­ni­tare, dr. Cristian Barbonţa, a declarat că deşi a solicitat conducerii CAS Alba ca numărul cazurilor DRG să fie de 26.750, a fost apro­bată cifra de numai 23.305. În anul 2004, cifra contractată a fost de 24.000 de cazuri DRG, la sfârşitul anului fiind validate însă 25.006 cazuri. Dr. Barbonţa a menţionat că ar fi totuşi posibil ca numărul pacienţilor care vor fi validaţi la finele acestui an să se majoreze cu cel mult 10 la sută, dacă spitalul va primi fonduri suplimentare în urma unor rectificări bugetare.(R.G.)

---

     În viitorul apropiat, subprefecţii şi subsecretarii de stat nu vor mai avea dreptul la secretară, şoferi şi alţi angajaţi proprii, a decis Ca­binetul Tăriceanu. Printr-o ordonanţă de urgenţă, respectivii au fost scoşi din categoria demnitarilor administraţiei publice centrale, prilej cu care şi-au pierdut dreptul de a avea cabinete proprii, deservite de directori, asistenţi, consilieri, secretare şi curieri. Anterior, un sub­se­cretar de stat putea avea şase angajaţi la cabinet (dintre care doi consilieri personali), iar un subprefect - cinci angajaţi. În categoria demnitarilor au rămas primul ministru, miniştrii de stat, miniştrii, mi­niştrii-delegaţi, şeful Cancelariei primului ministru, secretarii de stat, prefecţii şi conducătorii organelor de specialitate ale administraţiei cen­trale, cu rang de secretar de stat.
    Întrebat despre această decizie, subprefectul judeţului Alba, Cle­ment Negruţ a declarat că este la curent cu modificările preconizate dar că nu se simte cu nimic afectat întrucât nu şi-a angajat o se­cretară sau un şofer personal. "Nu am angajaţii mei deşi legea mi-ar fi permis să-mi angajez cinci oameni. Secretara şi şoferul sunt func­ţionari ai Prefecturii pe care prefectul Cosmin Covaciu i-a delegat să mă ajute să-mi desfăşor activitatea. Eu, în calitatea mea de sub­pre­fect am datoria să-l sprijin pe prefect în rezolvarea problemelor, mo­tiv pentru care mă şi aflu aici. Mă folosesc de maşină numai în sco­pul rezolvării problemelor legate de serviciu şi nu în interes per­sonal", a precizat subprefectul de Alba, Clement Negruţ. Poate se sesizează şi parlamentarii de Alba şi mai umblă la numărul secre­tarelor şi al şoferilor...

---

     Vicepreşedintele Consiliului judeţean Alba, Florin Mărginean, în­soţit de directorul SC DPL SA Alba, Mihai Conţan, s-a deplasat în cursul zilei de miercuri la Gârda pentru a urmări la faţa locului modul în care se desfăşoară acţiunea de deblocare a drumului judeţean de la Gârda de Sus la gheţarul de la Scărişoara. "Din porţiunea de aproximativ 3 km blocată de cele 36 de puncte de avalanşă, mai avem acum de rezolvat accesul pe o porţiune de 400 de metri. Ac­ţiunea de deblocare decurge cu mare greutate din cauza faptului că zăpada, amestecată cu lemn şi pietre, este îngheţată "beton". Mai mult decât atât şi utilajele acţionează cu probleme din cauza fri­gului. Motorina şi uleiul de la instalaţile hidraulice îngheaţă repede, iar furtunele plesnesc când ţi-e lumea mai dragă. Ne străduim să de­blocăm total drumul şi sperăm să ne ajute şi vremea", a spus vi­ce­preşedintele Consiliului Judeţean. Florin Mărginean a adăugat că în cazurile medicale de urgenţă, moţii din zonă pot folosi deo­camdată doar sania dar şi drumul ocolitor, care este ceva mai lung.(F.R.)

---

     Primarul Mihai Horaţiu Josan, viceprimarul Krisztián Kováts, con­si­lierul local Romul Popa, prefectul Cosmin Covaciu, vice­preşe­dintele CJ Florin Mărginean şi deputatul liberal Tiberiu Bărbuleţiu plea­că la Gyomaendrőd, oraş maghiar înfrăţit cu municipiul Aiud, la invitaţia primarului dr. Dávid Imre.
    Vizita, care se va derula în perioada 4 - 6 martie 2005, are ca scop soluţionarea problemelor economice ale judeţului Alba şi mai ales ale municipiului Aiud, în contextul în care primarul Mihai Horaţiu Josan vrea să creeze parcul industrial. După discuţiile purtate cu primarul oraşului german Dingelstadt, care şi-a oferit întregul sprijin în această acţiune, primarul din Gyomaendrőd dr. Dávid Imre şi oamenii de afaceri din judeţul Bekes au lansat o invitaţie, care a fost acceptată de edilii aiudeni şi conducerea judeţeană.
    Primarul Mihai Horaţiu Josan a subliniat încă o dată importanţa parcului industrial Aiud şi respectarea promisiunilor sale către aiu­deni: "Pentru noi nu mai există timp pentru relaxare şi odihnă. Ne-am asumat cu responsabilitate rolurile, de aceea, pentru interesele oamenilor, renunţăm chiar la timpul nostru personal. În acest sfârşit de săptămână, vom merge în Ungaria, pentru că intenţionez să înfiinţez cât mai repede parcul industrial Aiud. Aiudenii au nevoie de locuri de muncă, doar aşa situaţia economică a Aiudului se va îm­bunătăţi. Mai mult, cheltuiala acestei deplasări va fi suportată din propriile noastre buzunare. Avem nevoie de tot sprijinul şi toată ex­perienţa celor care au reuşit să progreseze din punct de vedere eco­nomic. Sunt convins că această vizită va fi fructuoasă pentru aiu­deni."

---

     În cursul zilei de ieri am primit la redacţie un comunicat de presă din partea liderului sindical al Sanitas, Marius Sepi. În acest ma­terial, sindicatul Sanitas ne informează că a luat la cunoştiinţă cu îngrijorare semnalele referitoare la posibila reducere a numărului de tichete de masă acordate angajaţilor din spitalele judeţului Alba. "Pe această cale amintim că Ordonanţa de Urgenţă nr.115/2004 sti­pu­lează acordarea de 20 tichete de masă lunar, orice modificare a acestor prevederi legale reprezentând o încălcare gravă şi inaccep­tabilă a drepturilor salariale ale angajaţilor sistemului sanitar. Dacă această situaţie nu-şi va găsi o cale de rezolvare rapidă, ne re­zer­văm dreptul de a protesta împotriva acestei măsuri abuzive cu o­cazia mitingului ce va avea loc pe 9 martie a.c.", se precizează în co­municatul trimis redacţiei noastre.(F.R.)

---

     Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anunţat că prezentarea noilor bancnote şi monede va avea loc în 20 aprilie a.c. Bancnotele rezultate din denominarea leului vor avea valoarea de 1,5,10,50,100 de lei, iar cea mai "tare" va fi bancnota de 500 de lei (adică 5 mi­lioane de lei în ziua de azi, sau 130 de Euro). În plus vor fi şi mo­nede de 1,5,10 şi 50 de bani. Bancnotele vor avea formatul celor de Euro. Nicolae Iorga va figura pe bancnota de 1 leu, George Enescu va "trona" pe bancnota de 5 lei, iar Mihai Eminescu va fi prezent pe bancnota de 500 de lei.(F.R.)

---

     Ministrul Apărării Naţionale, Teodor Atanasiu, a declarat că la ni­velul instituţiei pe care o conduce nu se intenţionează modificarea Or­donanţei de Guvern privind plăţile compensatorii în cazul perso­na­lului militar şi civil disponibilizat. Potrivit unui comunicat al ministe­rului, pentru a modifica ordonanţa ar fi necesară elaborarea unui alt act normativ, a cărui putere juridică să fie cel puţin egală cu a aces­teia, dar până acum nu s-a întreprins nimic în acest sens. (F.R.)

---

     Miercuri, 2 martie, lucrători din cadrul formaţiunii Ordine Publică au organizat, în pieţele agro-alimentare de pe raza municipiului Alba Iulia, o acţiune al cărei scop a fost protejarea populaţiei împotriva activităţilor comerciale ilicite. Au fost identificate şi amendate cu su­ma totală de 5 milioane lei 6 persoane care practicau acte de co­merţ fără a deţine certificate de producător. La aceeaşi Lege 12 din 1990 privind comerţul ilicit au fost aplicate alte 23 de sancţiuni con­travenţionale în valoare de 5,5 milioane lei. Un număr de 6 con­travenţii s-au constatat la Legea 61/1991-ordinea şi liniştea publică şi 10 la regimul circulaţiei, amenzile date ridicându-se la suma de 11 milioane lei. Au fost confiscate bunuri, în special produse indus­triale, în valoare de 28,5 milioane lei. (L.I.)