Nu-i chip să fie prea multă armonie în coaliţia de la guvernare! Atât de draga lui Traian Băsescu temă a alegerilor anticipate a pus din nou paie pe focul oricum mocnit de la nivelul administraţiei publice locale, care, iată, s-a propagat conform tuturor legilor fizicii şi firii omeneşti de jos în sus, de la mic la mare. Semnale despre existenţa unor nemulţumiri au existat încă din primele zile de fiinţare a coaliţiei cvadripartite. Partidul Naţional Liberal şi Partidul De­mo­crat, care împreună formează Alianţa Dreptate şi Adevăr, au repro­şat mereu Partidului Umanist Român protocoalele pe care acesta le-a încheiat la nivel local cu PSD, cerând ruperea lor. Dar PUR a auzit, nu a şi ascultat, aşa încât nici acum formarea unor noi majorităţi la nivelul unor consilii judeţene nu s-a întâmplat. Însăşi existenţa acestor protocoale şi alte cochetării PUR-PSD l-au în­dreptăţit pe Traian Băsescu să considere afilierea partidului lui Dan Voiculescu la guvernare drept o soluţie necesară dar imorală. Şi, nu-i aşa, imoralitatea nu poate fi perpetuată de un preşedinte care s-a autointitulat campionul corectitudinii.
    La rândul său, PUR reproşează Alianţei D.A. că, în urma unor ma­nevre politice, a pierdut unele funcţii obţinute la nivelul consiliilor judeţene ca urmare a negocierilor determinate de rezultatele ale­gerilor locale, unul dintre exemple fiind chiar judeţul Alba, unde PUR a pierdut postul de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, deţinut de actualul deputat Nicolae Popa.
    Mai îngrijorătoare sunt însă tot mai frecventele luciri ale săbiilor mijind din teacă în interiorul Alianţei D.A. Deşi încearcă să ascundă tensiunea crescândă, este clar că dialogul şi colaborarea PNL-PD lasă mult de dorit. Poate şi pentru că locul mult visatelor rezultate pozitive ale guvernării care se lasă aşteptate (să nu uităm că nivelul ridicat de aşteptare şi rapiditatea rezultatelor au fost induse po­pulaţiei chiar de PNL şi PD în campania electorală) este luat de mult prea desele prezenţe "pe sticlă" ale miniştrilor, unii atât de "transparenţi", încât îi bănuim inconsistenţi. Doar doi miniştri sunt consideraţi performanţi Gheorghe Flutur şi Vasile Blaga. Şi, sem­nificativ, prezenţa lor în mass-media este discretă. La aşa o per­formanţă de imagine guvernamentală aproape că înţelegem nece­sitatea anticipatelor şi nemulţumirea preşedintelui care nu s-a sfiit "să-i arate pisica" lui Călin Popescu Tăriceanu vorbind despre reactivarea în politica înaltă a lui Theodor Stolojan. Cât despre fre­cuşurile la nivel local dintre PNL şi PD ele sunt prezente şi tot mai acute pe măsură ce timpul trece şi rotiţele angrenajului nu se lu­brifiază deloc.
    Singurii care se străduiesc din răsputeri să ofere imaginea unei coaliţii lipsite de probleme şi pe deplin funcţionale sunt oamenii lui Marko Bela, cei care ar avea desigur cel mai mult de pierdut în ca­zul unor anticipate. Şi uite aşa câte partide, atâtea păreri, de regulă divergente. Divergenţe pe care chiar cel chemat să le aplaneze - Tra­ian Băsescu - le amplifică. Nu-i de mirare că liderii partidelor de la guvernare s-au decis să-i ceară explicaţii. Dar nu aveţi un sen­timent de "deja vu"? Parcă am mai trăit aşa ceva în perioada 1997-2000. Acum trebuie doar să aşteptăm să vedem cine va avea câştig de cauză: Băsescu şi alegerile anticipate sau stabilitatea dorită de UDMR în primul rând, dar şi de PNL şi PUR în ciuda scânteilor pe care şi ei le produc în sânul coaliţiei.