Papa Ioan Paul al II-lea, Pontiful de origine poloneză care a condus Biserica Catolică mai bine de un sfert de veac şi care a că­lătorit în întreaga lume, a murit sâmbătă seara, la ora locală 21,37, în apartamentul său din Vatican, la vârsta de 84 de ani, scrie site-ul oficial www.catholica.ro. Cardinalul Angelo Sodano, până acum nu­mărul 2 în Vatican, a condus o rugăciune pentru Papa, în Piaţa San Pietro, în prezenţa a 70.000 de persoane. La aflarea veştii, unii şi-au prins capul în mâini, parcă neînţelegând cum de s-a întâmplat totuşi. Alţii au început să plângă în hohote. Iar la apartamentele Papei lu­mina a continuat să ardă. Pentru astăzi, tot în Piaţa San Pietro, este prevăzută celebrarea unei Liturghii de la 10:30 pentru Papa Ioan Paul al II-lea. Trupul pontifului va fi adus în Bazilica Vaticanului nu înainte de după-amiaza zilei de astăzi. De asemenea, lideri din întreaga lume au transmis mesaje de condoleanţe şi l-au omagiat pe Papa Ioan Paul al II-lea. Secretarul general al ONU, Kofi Annan, s-a declarat "profund întristat" de moartea Papei, "neobosit avocat al păcii". "Lumea a pierdut un apărător al libertăţii", a apreciat preşe­din­tele american, George W. Bush, care a declarat 3 zile de doliu naţional, cu arborarea drapelului SUA în bernă, în timp ce regina Eli­sabeta a Marii Britanii şi-a exprimat "durerea profundă". Preşe­din­tele francez, Jacques Chirac, a apreciat că: "Istoria va păstra am­prenta şi memoria acestui Suveran Pontif excepţional, ale cărui cha­rismă, convingere şi compasiune au facut să rezoneze mesajul e­van­ghelic cu un ecou fără precedent pe scena internaţională". "Isra­elul, poporul evreu şi întreaga lume au pierdut astăzi un mare cam­pion al reconcilierii şi al fraternităţii între religii", a declarat ministrul israelian de Externe, Sylvan Shalom.      Karol Jozef Wojtyla, cunoscut ca Ioan Paul II de la alegerea sa ca Papă din octombrie 1978, al 264-lea din istoria Bisericii Catolice şi primul Suveran Pontif neitalian după 455 de ani, s-a născut în Wadowice, un orăşel aflat la 50 de kilometri de Cracovia, la 18 mai 1920. Era al doilea din cei doi copii ai lui Karol Wojtyla şi ai Emiliei Kaczorowska. Mama lui a murit în 1929. Fratele lui mai mare, Ed­mund, doctor, a decedat în 1932, iar tatăl, un ofiţer de armată în re­zervă, s-a stins din viaţă în anul 1941. Sfântul Părinte a făcut Prima Împărtăşanie la vârsta de 9 ani, iar miruirea la 18. După absolvirea Liceului "Marcin Wadowita" din Wadowice, s-a înscris la Univer­sitatea Jagiellonă din Cracovia în 1938 şi la o şcoală de actorie. For­ţele de ocupaţie naziste au închis universitatea în 1939, iar tânărul Karol a fost nevoit să lucreze într-o carieră (1940-1944) şi apoi în Uzina Chimică "Solvay" pentru a-şi câştiga existenţa şi pentru a evita să fie deportat în Germania. În 1942, conştientizându-şi che­marea la preoţie, a început cursuri în seminarul clandestin din Cra­covia, condus de Cardinalul Adam Stefan Sapieha, Arhiepiscop de Cracovia. În acelaşi timp, Karol Wojtyla a fost unul dintre pionierii "Tea­trului rapsodic", de asemenea clandestin. După al doilea Răz­boi Mondial, şi-a continuat studiile în seminarul major din Cracovia, care s-a redeschis, şi la Facultatea de teologie a Universităţii Ja­giellone, până la hirotonirea sa ca preot la Cracovia, la 1 noiembrie 1946. La scurt timp, Cardinalul Sapieha l-a trimis la Roma, unde a lucrat sub îndrumarea dominicanului francez R. Garrigou-Lagrange. Şi-a terminat doctoratul în teologie în 1948, cu o teză despre cre­dinţa în lucrările Sf. Ioan al Crucii. În acel timp, în vacanţe, îşi e­xercita slujirea pastorală printre imigranţii polonezi din Franţa, Belgia şi Olanda. În 1948, s-a reîntors în Polonia şi a fost ajutor de preot la mai multe parohii din Cracovia, cât şi capelan al studenţilor univer­sitari până în 1951, când şi-a reluat studiile de filosofie şi teologie. În 1953, a susţinut la Universitatea Catolică din Lublin o teză despre "evaluarea posibilităţii de a fonda o etică catolică pe sistemul etic al lui Max Scheler". Mai târziu, a devenit profesor de teologie morală şi de etică socială la seminarul major din Cracovia şi la Facultatea de Teologie din Lublin. În 4 iulie 1958 Papa Pius al XII-lea l-a numit E­piscop titular de Ombi şi auxiliar de Cracovia, fiind hirotonit Episcop în 28 septembrie 1958, în Catedrala Wawel din Cracovia, de către Arhiepiscopul E. Baziak. La 13 ianuarie 1964, a fost numit Arhi­e­piscop de Cracovia de către Papa Paul al VI-lea, care l-a făcut Car­dinal în 26 iunie 1967. Pe lângă participarea sa la Conciliul Vatican II (1962-1965), cu o importantă contribuţie la elaborarea Constituţiei "Gaudium et spes", Car­dinalul Wojtyla a participat la toate adunările Sinodului Episcopilor.      De la începutul pontificatului său, în 16 octombrie 1978, Papa Ioan Paul al II-lea a făcut 95 de vizite pastorale în străinătate şi 142 în Italia. Printre acestea se numără şi vizita efectuată în perioada 7-9 mai 1999, în România, fiind prima vizită a unui Suveran Pontif într-o ţară majoritar ortodoxă. Ca Episcop al Romei, a vizitat 301 din cele 334 de parohii. Documentele lui principale includ 14 Enciclice, 13 Exortaţii Apostolice, 11 Constituţii Apostolice şi 42 Scrisori A­pos­tolice. Papa a publicat de asemenea trei cărţi: "Să trecem pragul speranţei" (octombrie 1994), "Dar şi mister: cu ocazia aniversarii a 50 de ani de la hirotonirea mea preoţească" (noiembrie 1996), "Trip­tic roman - Meditaţii", o carte de poezii (martie 2003). Papa Ioan Paul al II-lea a prezidat 138 de ceremonii de beatificare (a proclamat 1.310 Fericiţi) şi 48 de ceremonii de canonizare (469 Sfinţi) în timpul pontificatului său. A ţinut 8 Consistorii, în care a creat 201 cardinali. A convocat de asemenea şase întâlniri plenare ale Colegiului Car­dinalilor. Din 1978 până astazi, Sfântul Părinte a prezidat 15 Sinoa­de Episcopale: şase ordinare, unul extraordinar şi opt speciale. Nici un alt Papă nu s-a întâlnit cu atâtea persoane ca Ioan Paul al II-lea: până acum, mai mult de 16.700.000 de pelerini au participat la Au­dienţele Generale de Miercurea (peste o mie). O astfel de cifră nu ia în calcul celelalte audienţe speciale şi ceremonii religioase ţinute (peste 8 milioane de pelerini numai la Marele Jubileu al anului 2000) şi milioanele de credincioşi întâlniţi în timpul vizitelor pastorale fă­cute în Italia şi în lume. Trebuie de asemenea amintite numeroasele personalităţi politice întâlnite cu ocazia celor 38 de vizite oficiale şi 690 de audienţe şi întâlniri cu şefi de state, între care şi Emil Con­stantinescu, şi chiar cele 226 audienţe şi întâlniri cu prim-miniştri. Pontificatul său a fost presărat de multiple probleme de sănătate, inclusiv de boala Parkinson, dar şi de sechelele rănilor provocate în urma atentatului din 13 mai 1981 din Piaţa Sfântul Petru, un cancer intestinal şi două fracturi. După o primă spitalizare, în prima decadă a lunii februarie, pentru probleme respiratorii, Papa Ioan Paul al II-lea a fost din nou internat, la 24 februarie, la Spitalul Gemelli din Roma, unde a suferit o traheotomie. Rămas făra voce după această inter­venţie, el a mai apărut de câteva ori la fereastra camerei sale, ne­reuşind însă decât să pronunţe câteva cuvinte în public în data de 13 martie, înainte de revenirea la Vatican. Din cauza gravelor probleme de sănătate, Papa a absentat la 25 martie, în Vinerea Mare cato­lică, de la tradiţionalul Drum al Crucii, care comemorează drumul lui Hristos spre crucificare. La numai două zile, în duminica Paştelui catolic, a fost nevoit să renunţe să mai pronunţe binecuvântarea Urbi et orbi. După două spitalizări succesive şi o traheotomie suferită în februarie, starea sănătăţii Papei s-a agravat brusc joi, în urma unei infecţii urinare, a unei septicemii şi a unei crize cardiace, decedând la apartamentul său. Înhumarea va avea loc în Bazilica Sf. Petru din Roma, în cazul în care testamentul Papei nu conţine dispoziţii con­trare, mai ales că unii dintre compatrioţii săi afirmă că Ioan Paul al II-lea şi-ar fi dorit să fie înmormântat în Polonia.      În termen de 15 - 20 de zile, Colegiul Cardinalilor se va reuni în Capela Sixtină, în Conclav, pentru a-l desemna pe succesorul Papei Ioan Paul al II-lea. Papa Paul al VI-lea a făcut schimbări importante în regulamentul Conclavurilor, prin promulgarea în 1975 a Constituţiei Apostolice "Romano Pontifico Eligendo". El a exclus din Conclav pe toţi Cardinalii cu vârsta peste 80 de ani şi a luat măsuri ca secretul întrunirilor din Capela Sixtină să nu poată fi dezvăluit prin eventuale microfoane. După aceste reguli a fost ales Papă Patriarhul Veneţiei, Albano Luciano - Papa Ioan Paul I şi, puţin mai târziu Cardinalul Arhiepiscop de Cracovia, Karol Wojtyla - Papa Ioan Paul al II-lea. Papa Ioan Paul al II-lea a modificat şi el regulile, prin Constituţia Apostolică "Universi Dominici Gregis". Numărul maxim de Cardinali Electori la un moment dat este 120. Când Papa moare, Cardinalul Camerlego (actualmente Cardianalul Eduardo Martinez Somalo) tre­buie să verifice moartea, în mod tradiţional prin strigarea numelui Papei de trei ori. Trebuie apoi să autentifice certificatul de deces şi să facă evenimentul cunoscut public prin anunţarea Cardinalului Vicar al Diecezei de Roma (actualmente Cardinalul Camillo Ruini). Cardinalul sigilează apoi apartamentul privat al Papei. Se îngrijeşte apoi de distrugerea "inelului de pescar" şi sigiliului papal. Urmează apoi pregătirile pentru ritualul funerar papal, aşa-numitul novem­dieles, adică cele nouă zile de doliu. Pe timpul în care Scaunul Pa­pal este vacant, interregnum, responsabil pentru guvernarea Bisericii este Cardinalul Camerlego. Acesta se îngrijeşte de funeraliile şi în­mormântarea Papei. El îndrumă procesul de alegere a noului Papă, asistat de trei Cardinali, aleşi de Colegiul Cardinalilor, şi de alţi trei Cardinali aleşi în fiecare zi alţii. Toţi capii dicasterelor Curiei Romane sunt suspendaţi din exerciţiul funcţiei lor pe perioada interregnum şi se aşteaptă ca ei să îşi depună demisia din proprie iniţiativă. Sin­gurele excepţii se fac pentru Cardinalul Camerlengo, pentru Cardi­nalul Vicar de Roma, pentru Cardinalul Penitenteriei Apostolice (Car­dinalul William Baum), Cardinalul Bazilicii San Pietro şi Car­dinalul Vicar-General al Vaticanului (ambele în persoana Cardinalului Virgilio Noe). După 15-20 de zile de adunări generale, de predici în bisericile în care sunt titulari şi de doliu după Papa, Cardinalii E­lectori intră în Conclav pentru a alege care dintre ei va fi Pontiful Roman. Ei trebuie să presteze un jurământ înainte de intrarea în Con­clav, prin care să se angajeze la respectarea regulilor, deci la păstrarea secretului absolut privind deliberările sau votarea. Pentru dezvăluirea oricărui fapt din Conclav, pedeapsa automată este exco­municarea.
    Dacă s-au îndeplinit condiţiile de alegere a Papei (majoritatea ne­cesară), atunci voturile sunt arse pentru a da un fum alb. Dacă nu s-a ajuns la un consens, se ard cu fum negru, pentru ca mulţimea de afară şi lumea întreagă să ştie că procesul continuă. Pentru a fi ales Papă, un Cardinal are nevoie de mai mult de două treimi din voturi. Dar dacă după 30 de alegeri nici un Cardinal nu se distanţează suficient prin numărul de voturi, se poate recurge la o nouă alegere la care este suficientă majoritatea simplă. Această schimbare este poate cea mai importantă adusă în ultimul timp. Cardinalilor nu le este permis nici un contact cu lumea exterioară: nici telefoane celulare, nici ziare sau televizor, nici să dea orice scrisori sau mesaje unor persoane din exterior. Camerele sunt verificate cu regularitate pentru a găsi eventualele dispozitive de ascultare. Cardinalii pot fi văzuţi de lume cel puţin de două ori pe zi, când se deplasează între Domus Sanctae Marthae, hotelul unde sunt cazaţi, şi Capela Sixtină. Odată ce un Cardinal a obţinut numărul de voturi necesare, Decanul Colegiului Cardinalilor îl întreabă dacă primeşte alegerea şi ce nume doreşte să aibă ca Papă. După obţinerea con­simţământului şi alegerea noului nume, Cardinalul vizat devine Pontif Roman. Decanul Colegiului Cardinalilor păşeşte în balconul principal al Vaticanului şi spune lumii: "Habemus Papam!", adică "Avem un Pa­pă!". Noul Papă apare în balcon şi dă binecuvântarea lui apos­to­lică întregii lumi.      Lumea catolică vorbeşte deja despre începerea luptelor interne în cadrul bisericii pentru numirea noului Papă. Până acum, 6 cardinali şi-au anunţat participarea la scrutin, din care 3 sunt cardinali eu­ro­peni, unul brazilian, unul nigerian şi unul din Honduras. Prima adu­nare a cardinalilor va avea loc astăzi, când va fi stabilită data fune­raliilor pentru Papa Ioan Paul al II-lea.

---

     Cursurile în învăţământul preuniversitar judeţean se reiau astăzi, după ce elevii s-au aflat timp de două săptămâni în vacanţa de pri­măvară. Cei peste 50.000 de şcolari şi liceeni vor mai beneficia însă de o zi de vacanţă, pe data de 2 mai, a doua zi de Paşti. Anul şcolar 2004/2005 se va încheia în 17 iunie, doar absolvenţii claselor a VIII-a urmând să finalizeze ciclul gimnazial mai devreme cu o săp­tămână pentru a putea susţine testele naţionale. Odată cu reluarea cursurilor, vor fi reintroduse în trafic şi autobuzele care transportau elevii din Şard, Ighiu, Ţelna, Bucerdea Vinoasă, Hăpria şi Totoi la unităţile albaiuliene de învăţământ, suspendate pe perioada vacanţei de primăvară.(R.G.)

---

     În 2 aprilie, în jurul orei 12.00, SC REMAT Blaj i-a sesizat pe poliţişti că două persoane necunoscute au sustras din incinta unităţii doi saci cu fier vechi. În urma cercetărilor au fost identificaţi autorii în persoana numiţilor Constantin Stoica (23 de ani) şi Marius Nicoale Pătruţa (20 de ani). Tinerii au operat în complicitate cu Florea Spă­tăcean, în vârstă de 55 de ani, paznic la societatea respectivă. Au fost sustrase 120 kg fier vechi, în valoare de aproximativ 2 milioane de lei. În cauză, poliţia continuă cercetările. (L.I.)

---

     În prima zi a lunii aprilie, doi bărbaţi din Cugir s-au gândit că ar putea să îi păcălească pe cei care păzeau zona Parcului Industrial Cugir. Ghinion însă, ei au ajuns din "păcălitori"... cercetaţi pentru furt. Florin Sorin Borca şi Istvan Mailat au fost prinşi în flagrant în timp ce demontau şuruburi de fixare şi tălpi de susţinere de la calea ferată industrială din incinta respectivului parc. Prejudiciul, în valoare de 1,6 milioane de lei, a fost recuperat în totalitate. Ziua următoare, alte trei persoane au fost prinse de către patrula de siguranţă şi ordine publică făcând acelaşi lucru. Cristian Mihai Sabău, Sorin Adrian Muntean şi Cosmin Creţu, toţi din Cugir, au sustras şuruburi şi tălpi de susţinere în valoare de 2,5 milioane de lei. Prejudiciul a fost recuperat, iar făptaşii sunt cercetaţi pentru comiterea infracţiunii de furt calificat. (L.I.)

---

     Consilierii judeţeni au aprobat proiectul de hotărâre referitor la constituirea Comisiei de evaluare şi selecţionare a asociaţiilor, fun­daţiilor sau organizaţiilor neguvernamentale fără scop lucrativ care iniţiază şi organizează programe şi proiecte culturale şi pot primi sub­venţii de la bugetul Consiliului judeţean. Din această comisie fac parte următorii: Nicolae Furdui Iancu, Rodica Elvira Andronescu, Mar­cel Stan, Dan Cristian Paşca, Flavius Predescu, consilieri ju­de­ţeni, Ionuţ Fulea, director al Centrului de conservare şi promovare a culturii tradiţionale şi Vasile Zaharie, consilier la Compartimentul în­vă­ţământ, cultură, sănătate şi relaţii cu ONG-urile din CJ Alba.(F.R.)