Iată că a sosit o nouă "oră astrală" pentru România. După ce în urmă cu două săptămâni, pe 13 aprilie a.c., Parlamentul European a votat cu o majoritate largă în favoarea aderării ţării noastre şi Bul­gariei la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, aseară, la Lu­xem­burg, în prezenţa delegaţiilor României şi Bulgariei acest lucru a fost consfinţit în cadrul unei ceremonii oficiale de semnare a Tratatelor de aderare ale celor două ţări. România a fost reprezentată la cel mai înalt nivel, la ceremonie fiind prezenţi atât preşedintele Traian Băsescu cât şi premierul Călin Popescu Tăriceanu. Importanţa mo­mentului a fost prefigurată de preşedintele Băsescu încă de acum câteva zile când, în cadrul unui interviu acordat agenţiei Rompres, a afirmat că "semnarea acestui tratat înseamnă - privită în oglindă - anularea deciziei de la Yalta. România a trăit 45 de ani de co­munism ca urmare a unei decizii politice luate la Yalta. România revine în rândul ţărilor democratice, în rândul ţărilor prospere, prin semnarea Tratatului de la Luxemburg (...). Yalta ne-a îngropat în 45 de ani de comunism, Luxemburgul din 25 aprilie ne aduce la viaţa normală".
    Este, într-adevăr un moment istoric pentru ţara noastră, pentru poporul român, care a făcut în ultimii ani eforturi uriaşe şi sacrificii pe măsură pentru a ajunge aici. Unii analişti au apreciat chiar că acest moment reprezintă "ultima noapte a unei forme de viaţă a poporului român". Este şi un prilej de bucurie pentru noi toţi pentru că, iată, în sfârşit, suntem recunoscuţi oficial ca viitori locatari de drept ai Casei Europene, dar şi unul de reflecţie asupra a ceea ce ne aşteaptă în continuare. Trebuie să fim pe deplin conştienţi că odată ce ne vom integra în marea familie europeană va trebui să ne comportăm în totalitate la fel cum se comportă ceilalţi membri ai familiei.Un nou semnal în acest sens l-a tras premierul Tăriceanu care, în cadrul unor emisiuni televizate transmise în direct de la Luxemburg, a ţinut să precizeze: "Nimeni nu va munci în locul nostru. Noi va trebui în continuare să ne făurim viitorul. Trebuie să facem efortul pentru ca economia românească să meargă pe un drum ascendent, astfel încât românii să simtă că ne îndreptăm într-adevăr spre o lume şi un trai mai bun. Uniunea Europeană ne-a pre­gătit pentru integrare un pachet financiar substanţial. Numai în pe­rioada 2007-2009 fondurile de integrare alocate României se vor cifra la peste 6 miliarde de euro. Va trebui să fim capabili să ab­sorbim aceste fonduri şi să le dăm cele mai bune destinaţii".
    Aşadar, mai avem foarte multe lucruri de făcut pentru a ţine pasul cu integrarea. Mai avem la dispoziţie doar un an şi jumătate pentru a dovedi că suntem oameni de cuvânt şi că vom duce la bun sfârşit toate angajamentele pe care singuri ni le-am asumat, pentru a nu fi activată clauza de salvgardare, iar integrarea noastră să se mai amâne cu încă un an. În acest sens, Capitolul 24 - Justiţie şi A­faceri interne va atârna în continuare ca o piatră de moară în acti­varea acesteia. Într-o perioadă foarte scurtă va trebui să înfăptuim implementarea şi stabilizarea cadrului juridic european. Reforma Justiţiei nu este doar o reformă de mecanism, ci şi una de men­talitate. La 1 ianuarie 2007 va trebui să dovedim că suntem cu ade­vărat capabili să aplicăm în totalitate dreptul comunitar. Problema absorbirii fondurilor de integrare este, de asemenea una foarte serioasă. Oare cum ne vom putea achita de această sarcină în condiţiile în care până în prezent România a reuşit să absoarbă doar 2 la sută din sumele alocate pentru reformarea agriculturii, deoarece nu a prezentat proiecte viabile? De unde şi cum vom reuşi să investim în următorii ani aproximativ 30 de miliarde de euro doar pentru rezolvarea problemelor de mediu?!?
    Vom fi aşadar europeni doar dacă ne vom face cum trebuie temele. Dacă nu, vom rămâne în continuare cu obiceiurile şi cu tra­iul nostru balcanic...