Aproape 200 de cadre didactice şi-au depus dosarele la In­spectoratul Şcolar Judeţean Alba, solicitând acordarea diplomelor pentru merite deosebite în învăţământ şi, implicit, a unor sume su­plimentare la salariu, a declarat prof. Elena Ignat, inspector şcolar general adjunct al IŞJ Alba. Este vorba de Diploma "Gheorghe La­zăr", clasa I, acordată cadrelor didactice în activitate care au obţi­nut timp de 20 de ani rezultate foarte bune în procesul de educare a tinerilor, fiind însoţită de un premiu anual de 20 la sută din salariul mediu net pe ultimele 12 luni. La această categorie concurează 49 de dascăli. Diploma "Gheorghe Lazăr", clasa a II-a, se acordă per­sonalului didactic cu performanţe în ultimii 15 ani, cuantumul pre­miului fiind de 15 la sută din salariul mediu net pe un an de zile. În cursa pentru această distincţie s-au înscris 72 de candidaţi. Pro­fesorii şi învăţătorii/educatoarele care au demonstrat calităţi pro­fe­sionale deosebite timp de 10 ani vor putea beneficia de Diploma "Gheorghe Lazăr", clasa a III-a, urmând să primească suplimentar 10 la sută din media salariilor nete pe 12 luni. În judeţul Alba, 21 de dascăli speră să câştige acest premiu. De asemenea, vor mai fi acordate diplome de excelenţă, cu o primă anuală de 20 la sută din salariul mediu net pe 12 luni, profesorilor pensionari şi celor aflaţi în ultimul an la catedră, dacă îndeplinesc criteriile stabilite de condu­cerea ministerului existând 56 de dosare. Dascălii au fost nevoiţi să-şi autoevalueze activitatea pe 20, 15 sau 10 ani, în funcţie de dis­tincţia solicitată, baremul maxim pentru munca prestată într-un an de zile fiind de 100 de puncte. Numai că, în goana lor după bani şi onoruri mai mulţi dascăli şi-au "umflat" meritele, unii şi-au dublat punctajul real, iar alţii au depăşit chiar baremul maxim pe care l-ar fi putut obţine într-un an, apropiindu-se astfel de punctajul maxim, ceea ce ar fi însemnat perfecţiune. Ei au "uitat" să anexeze docu­mentele doveditoare pentru anumite activităţi pe care susţineau că le-ar fi des­făşurat, acest lucru fiind constatat la o ree­valuare rea­lizată de inspectorii şcolari, iar unii dintre dascăli au contestat re­zultatele. După ce fiecare şcoală îşi va face necesarul de fonduri, în funcţie de calculele salariilor pentru dascălii care au cerut acor­da­rea acestor distincţii, Consiliul Judeţean Alba va aloca sumele res­pective la rectificarea bugetului. Premiile vor fi acordate în ordinea descrescătoare a punctajului, cel mai probabil pe discipline de învă­ţământ, în limita sumelor alocate.

---

     După ce mai mulţi membri ai Academiei Române au fost făcuţi "Cetăţeni de onoare ai oraşului Câmpeni", fără să fi scos din mâne­ca lor academică nici o soluţie pentru dezvoltarea urbei, iată că un nou titlu, de data aceasta mult mai preţios, vine să răsplătească eforturile unei activiste ecologiste care luptă pe viaţă şi pe moarte împotriva Proiectului de la Roşia Montană şi nu pentru ecologizarea zonei, cea mai poluată din cauza Zlatnei şi a exploatărilor miniere. Doamna Stephanie Danielle Roth, cetăţean elveţian şi francez, căci despre ea este vorba, s-a specializat în combaterea unor proiecte viabile de relansare economică a Munţilor Apuseni, şi ceea ce este mai grav, a programelor de ecologizare a Ţării de Piatră. Pentru că, trebuie spus, la ora actuală poluarea face ravagii în zonă, vinovate fiind fostele exploatări miniere de stat.
    Acum minele s-au închis, sau mai corect spus şi-au încetat acti­vitatea, dar apele poluate şi haldele de steril continuă să "func­ţio­neze" din plin sub atenta supraveghere a marii ecologiste din im­port. Pentru aceasta ar trebui să lupte, în primul rând, doamna Roth, astfel ca statul român să aloce banii necesari nu numai pen­tru disponibilizarea minerilor ci şi pentru ştergerea urmelor poluării miniere prezente la Roşia Montană, Baia de Arieş, Abrud sau Zlat­na. Iar dacă statul român nu are bani, atunci să fie lăsate firmele private româneşti sau străine care doresc să investească în zonă să o facă. Proiectul Roşia Montană prevede în acest sens din start suma de 6 milioane de dolari, primul pas spre demararea lui fiind tocmai ecologizarea zonei, pentru salvarea apelor şi a mediului în­conjurător de la deşertificare. De fapt, în loc să încurajeze pro­gra­mele şi proiectele de depoluare a zonei, inclusiv de plantare a ar­borilor şi întinerirea pădurilor, "eroina" ecologistă de la Roşia Mon­tană vede doar negru în faţa ochilor nu şi alb sau mă rog verde, când este vorba de Proiectul Roşia Mon­tană Gold Corporation. Pot să fie tăiate toate pădurile, să fie apele cât mai ruginii şi tulburi, să plutească pe Arieş tone de deşeuri şi gunoaie căci activista eco­logică nu iniţiază nici o manifestare, nici o acţiune, nici o tabără, marş sau serată, pe dânsa o interesează doar oprirea proiectului de relansare a mineritului privat din zonă. Pentru aceasta va investi şi cei 125.000 dolari primiţi ca premiu la San Francisco. Ce-ar fi dacă aceşti bani ar fi investiţi în plantarea de arbori în zonă, ca un pas concret spre lansarea unor slujbe tradiţionale pe care le apre­ciază academicienii - cetăţeni de onoare ai Câmpeniului, cum ar fi culesul ciupercilor ori a fructelor de pădure, ori revitalizarea unor meşteşuguri cum ar fi rotăria, dogăria sau vânatul şi măcelărirea ani­malelor sălbatice, care ar atrage turiştii străini, înnebuniţi să plece prin Ţară, ca moţii odinioară, cu doniţe şi ciubară! Căci dru­murile sunt tare bune! Să trăiască deci şi d-na Roth din culesul ciupercilor! Investitorii pot să mai aştepte, moţii şi copiii lor pot rămâne fără slujbe şi chiar pot trăi din mila guvernanţilor, cum din păcate se întâmplă azi, în Apuseni, unde oamenii supravieţuiesc doar datorită indemnizaţiilor de şomaj, de handicapaţi ori ajutorului social. Acestea sunt adevăratele probleme pe care ar trebui să le vadă şi ecologiştii din zonă, pentru că nu este posibil ca moţii să zacă în sărăcie şi mizerie, în timp ce Munţii lor poartă atâta aur. Doar cu aer şi apă, chiar ecologice, nu pot trăi! (A.C.)

---

     Rezultatele alegerilor locale în cadrul organismelor de conduce­re ale PSD Alba au creat o stare de nemulţumire în rândul mem­bri­lor acestui partid, care au fost însă de acord în mod tacit să aş­tep­te rezultatele alegerilor generale şi reacţia organelor de coordonare la centru. Deoarece această reacţie, precum şi măsurile de reor­ganizare şi restructurare a partidului în sine şi implicit a organi­zaţi­ilor judeţene se lasă aş­teptată, nemulţumirile acumulate pot condu­ce chiar la o sciziune în rândul organizaţiei Cugir.
    Aceste nemulţumiri sunt legate, în primul rând, de reprezen­tati­vitatea organizaţiilor orăşeneşti în organele de conducere judeţene, având în vedere că organizaţii orăşeneşti cu un număr semnificativ de membri şi platforme industriale mari nu sunt reprezentate la acest nivel, preferându-se alegerea unor persoane din mediul de afaceri privat a căror reprezentativitate în rândul membrilor de partid este pusă sub semnul îndoielii. Pare foarte clar că au existat în­ţe­legeri şi grupuri de interese care au acţionat în afara limitelor man­datului acordat de organizaţia locală din care fac parte, ceea ce a condus la o anume "canalizare" a voturilor exprimate. Sunt aştep­ta­te, în acest sens, deciziile Comisiei de etică şi morală din cadrul PSD, respectiv o analiză critică şi serioasă a modului de desfă­şu­rare a alegerilor locale şi a efectului pe care rezultatele acestora le pro­duc asupra organizaţiilor orăşeneşti - în caz contrar existând ris­cul scăderii masive a credibilităţii partidului chiar în rândul propriilor membri ca să nu mai vorbim de cetăţenii simpatizanţi sau nealiniaţi politic.
    Deoarece semnale similare provin din întreg teritoriul, este de pre­supus că o asemenea analiză va avea loc la nivelul de vârf al PSD, rămânând de văzut doar ce măsuri se vor adopta ca urmare a analizei pentru că apariţia unor "aripi" în rândul partidului nu va duce decât la erodarea accentuată a acestuia.

---

     În urma unei acţiuni organizate pe linie de mandate şi urmăriţi, lucrătorii Serviciului Investigaţii Criminale l-au identificat şi reţinut pe raza oraşului Teiuş pe Constantin Gâţă (34 de ani), din Stremţ. Băr­batul a fost condamnat de către Judecătoria Turda la executarea unui an de închisoare pentru comiterea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o îmbibaţie al­co­olică peste limita legală. Constantin Gâţă urmează să fie dus la un penitenciar pentru a-şi ispăşi pedeapsa. (L.I.)

---

     Bogdan Nichiforeasă, în vârstă de 18 ani, fără ocupaţie, din comuna Berghin, sat Straja, a fost identificat ca fiind autorul unui furt comis în data de 13 aprilie. Tânărul a sustras din curtea Co­legiului "Horea, Cloşca şi Crişan" din municipiul Alba Iulia un scuter în valoare de 40 milioane de lei, proprietatea numitului Aurelian Băr­bat. Scuterul a fost recuperat şi restituit păgubitului, iar Bogdan Ni­chiforeasă este cercetat pentru comiterea infracţiunii de furt cali­fi­cat. (L.I.)

---

     Începând cu data de 1 mai 2005, prin Decizia nr. 159 din 29.04.2005 al Inspectorului General de Stat în Construcţii, a fost nu­mit noul inspector şef al Inspectoratului Judeţean în Construcţii Alba, în persoana d-lui Radu Cormoş. Dl. Cormoş vine din partea PNL şi a ocupat interimar această funcţie până la instalarea ofi­cială, înlocuindu-l în funcţie pe dl. Gheorghe Ignea. Începând cu aceeaşi dată de 1 mai 2005, prin Decizia Nr. 160/29.04.2005 a In­spectorului General de Stat în Construcţii, a fost numit şi noul in­spector şef adjunct al instituţiei amintite, în persoana d-lui Mircea Abrudeanu, fost consilier judeţean din partea PUR-ului. La insta­larea oficială a noii conduceri a IJC Alba, care a avut loc în cursul zi­lei de ieri, a participat subprefectul Clement Negruţ. (I.P.)

---

     Sâmbătă, 7 mai a.c., la Palatul Parlamentului din Bucureşti vor avea loc, începând cu ora 10,00, lucrările celui de-al V-lea congres al PUR. Organizaţia judeţeană va fi reprezentată de o delegaţie de 40 de persoane, condusă de preşedintele-deputat Nicolae Popa.(F.R.)