Între cele două feţe ale multor personaje publice din aceste vre­muri există o întrepătrundere care aproape că nu mai surprinde. Ie­şirile lor bruşte, deseori necontrolate, revenirile, ajustările la context sau scenariu, leagă tot mai strâns nodul în jurul incapacităţii noas­tre de a găsi soluţia desfacerii lui. Am admis, cu titlul de exemplu, că Ion Iliescu redevenise o persoană "tânără", cu o vârstă auto­de­finită, cu o poftă de luptă pentru partid şi putere greu de surmontat pentru mulţi alţii. La prima cădere liberă fostul preşedinte pe mai mul­te fronturi s-a folosit de proxima ocazie să iasă la atac hotărât împotriva contingentului său, muştruluindu-şi actualii (deocamdată) camarazi. Tătucul a reuşit oarecum să-i sperie prin imprecizia ţin­telor sale viitoare mai mult decât prin dojanele aruncate în stânga şi-n dreapta. Nici pe baricadele puterii liniştea de week-end n-a fost deplină. Dacă preşedintele României, d-l Băsescu, a reuşit să-şi con­serve noua înfăţişare protocolară, după o revărsare haotică de râsete, care se potriveau ca nuca-n perete cu ipostaza care l-a surprins vorbind despre ziariştii ostatici, d-l Tăriceanu a tăiat la pro­priu funcţia de secretar de stat în Ministerul Transporturilor sub­alternului său, Vasile Bercan. Totul pentru îndrăzneala acestuia din urmă de a-l contrazice pe şeful executivului. Ambianţa de la Snagov nu a fost de bun augur premierului, care nu şi-a regăsit calmul cu care şi-a obişnuit auditoriul. Ba, mai mult, presa semnalează şi o ameninţare nu tocmai convenţională. "Cine nu se va ţine de acest calendar va pleca acasă! Asta, ca să nu mai avem surprize", vizând îndeplinirea obligaţiilor asumate în negocierile cu UE. Să fi fost e­fectele oboselii resimţite după completarea declaraţiei de avere?
    Listei furioşilor i se adaugă alte nume sonore: ÎPS Pimen, arhi­e­piscopul Sucevei şi Rădăuţilor, care nu este la prima înfăţoşare, con­siderând că acţiunile senatorilor (26) care au sesizat Curtea Constituţională în legătură cu împroprietărirea Arhi­episcopiei cu no­uăzeci de hectare de pădure a fost orchestrată de nimeni altul decât "părintele fondator al PSD", nu face economie de cerneală şi cuvinte la adresa "tovarăşilor cu funcţii înalte din PCR, acum dom­nitori în PSD". Nici preşedintele-director al Televiziunii române nu se bucură de zilele de odihnă din săptămână, scriindu-i o epistolă primului ministru în care îl acuză că "face negoţ cu legi şi instituţii lăsând impresia că România nu mai poate fi guvernată fără a avea la îndemână un instrument de manipulare". Replica purtătorului de cuvânt al guvernului nu se lasă aşteptată cerându-se "dovezi con­crete". Timpul liber al multora dintre noi furat de fotbal s-a consumat sâmbătă pe fondul bătăii de-adevăratelea aplicată de preşedintele executiv al militarilor, adică al FC Steaua, Mihai Stoica. Nervo­zi­tatea s-a revărsat copios prin pumnii oficialului în obrazul unui fan stelist care ar fi îndrăznit să facă grimase în tribună. Detaliile sunt dezbătute îndelung pe diverse canale şi o mulţime de pagini.
    Tot ce au croit necugetat mai marii zilei, cu vorba şi cu fapta, în eprubeta minţii se afundă în mocirla bârfelor cotidiene atât de dragi şi necesare mai ceva decât pâinea cea de toate zilele.