Printre cele mai atractive imagini din istoria mântuirii neamului omenesc sunt cele oferite de către marii convertiţi la credinţă, care o bună parte din viaţă şi-au risipit-o rătăcind printre străini, spetindu-se să urmeze conştiincios calea păcatului în compania unor prietenii păgubitoare.
    Întâmplări şocante sau Pronia divină li se pune de-a curmezişul drumului, stăvilind prăbuşirea şi dezintegrarea lor morală. Lista unor astfel de oameni este foarte mare. S-au scris cărţi, s-au realizat şi filme despre marile convertiri. Prin­tre cele mai durabile şi mai pilduitoare rămâne întoarcerea la Hristos a Sfântului Apostol Pavel, care, după ce a alunecat pe povârnişul prăbuşirii sufleteşti până peste poate, a început lucrarea de refacere sau de restaurare a chipului lui Dumnezeu în el printr-o revenire spectaculoasă.
    O particularitate inconfundabilă prin dimensiunea şi trăinicia slujirii, găsim în convertirea împăratului Constantin cel Mare, care prin statutul său imperial avea datoria să suprime orice învăţătură de credinţă ce aducea atingere sau prejudicii religiei de stat.
    Pe lângă semnele astrale înscrise pe bolta cerului, vajnicul Imperator avea pe pământ un dascăl credincios şi necruţător, care nu i-a slăbit educaţia creştină de la naşterea trupească până la renaşterea din apă şi din duh. Acest în­dru­mător religios-moral a fost mama sa Elena, pe care un reputat dascăl ortodox de teologie o numeşte "bolta imperiului" şi "împărăteasa" care a eliberat toţi sclavii şi a desfiinţat de la curte suita de doamne şi domniţe ce huzureau în lux, intrigi şi lucruri nefolositoare, încât un slujbaş al templelor păgâne a numit-o "molima ucigaşă a idolilor şi a zeilor". Este cu neputinţă a descrie o bogată biografie pe o coală de hârtie, dar o faptă cu mare ecou, care a sporit strălucirea personalităţii Sfintei Elena, a fost aducerea la lumină după 300 de ani a crucii lui Hristos, pe care a înălţat-o în Ierusalim la 14 sept. 327.
    Deşi, din prudenţă, pentru a menţine echilibrul şi pacea imperiului, Constantin se botează abia în anul morţii (337), faptele lui dovedesc că, încă cu 25 de ani înainte, crucea văzută pe cer, care l-a ajutat în 28 octombrie 312 să câştige bătălia de la Pons Milvius (Podul Vulturului) contra lui Maxenţiu, i s-a imprimat în suflet şi i-a marcat întreaga viaţă ulterioară. Libertatea religioasă dată creştinilor prin Edictul de la Milan (313), patronarea Sinodului I Ecumenic de la Niceea (325), sunt două decizii memorabile pe care Constantin le-a luat într-un context istoric ostil creştinismului.
    Ca urmare a libertăţii credinţei, se desfiinţează răstignirea, zdrobirea picioa­relor, stigmatizarea (arderea cu fierul roşu), s-a uşurat eliberarea sclavilor, s-au luat măsuri de protecţie şi de ajutor pentru săraci, orfani, văduve şi bolnavi, s-a generalizat ca zi de repaus săptămânal duminica (321). Pentru toate acestea şi altele asemenea acestora, Biserica Ortodoxă îi cinsteşte pe Constantin şi Elena după vredniciile lor, acum în toiul primăverii calendaristice, pentru suflul nou, primăvăratic, imprimat vieţii creştine cu 17 secole în urmă.

---

     La iniţiativa Autorităţii Naţionale pentru Tineret de la începutul lunii mai şi până în data de 1 iunie se desfăşoară campania umanitară "O rază de spe­ranţă". Scopul campaniei este strângerea de bani, rechizite, jucării, haine şi alte obiecte care vor fi împărţite copiilor nevoiaşi. Acţiunea se desfăşoară în zece centre universitare, respectiv în Casele de Cultură ale Studenţilor din Alba Iulia, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Galaţi, Iaşi, Piteşti, Sibiu şi Timişoara. În România sute de mii de copii trăiesc la limita sărăciei şi mulţi dintre ei nu au avut parte de o copilărie fericită. Există copii care au fost abandonaţi de părinţi şi trăiesc în centre de pla­samente, copii care au renunţat la şcoală din lipsa banilor şi care sunt obligaţi să muncească la o vârstă fragedă. La aceşti micuţi precum şi la copiii care au suferit de pe urma inundaţiilor din vestul ţării s-au gândit organizatorii campaniei "O rază de speranţă". Toate lucrurile şi obiectele strânse pe perioada acţiunii vor fi distribuite victimelor inundaţiilor, unor centre de pla­sa­ment şi familii sărace cu mulţi copii, din mai multe oraşe din ţară. În municipiul Alba Iulia campania este organizată de Casa de Cultură a Studenţilor Alba Iulia în parteneriat cu Societatea Naţională de Cruce Roşie filiala Alba. La sfârşitul campaniei, în 1 iunie - "Ziua Copilului", studenţii ce activează în cadrul casei de cultură sus menţionată vor susţine un spectacol pentru copii din centrele de pla­sament şi casele de tip familial din judeţ. Toţi cei care doresc să aducă "O rază de speranţă" pentru aceşti copii donând jucării, haine, rechizite sunt aşteptaţi la secretariatul Casei de Cultură a Studenţilor Alba Iulia, de luni până vineri între orele 8.00-16.00.

---

     Consiliul Ierarhilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică întrunit la Lugoj în ziua de 19 mai 2005 reafirmă o dată în plus şi solicită Statului român să-şi asume responsabilitatea reparării injustiţiei comisă în perioada comunistă şi să reglementeze situaţia patrimonială a Bisericii Române Unite cu Roma, Gre­co-Catolică, în acord cu normele constituţionale şi europene în materie de retrocedare.
    Ierarhii greco-catolici solicită ca aceste măsuri reparatorii să se adopte înainte de adoptarea Legii Cultelor, astfel noua Lege a Cultelor ar da legitimitate unei nedreptăţi comise de Statul român împotriva Bisericii Gre­co-Catolice în anul 1948. (Lucian MUREŞAN, Arhiepiscop de Alba Iulia şi Făgăraş şi Mitropolit al Blajului; Virgil BERCEA, Episcop de Oradea; Alexandru MESIAN, Episcop de Lugoj; Ioan SIŞEŞTEAN, Episcop de Maramureş; Florentin CRIHĂLMEANU, Episcop de Cluj-Gherla)