Aderarea României la Uniunea Europeană a ajuns un subiect care inte­re­sea­ză din ce în ce mai mulţi români. Tot omul are o părere din ce-i spune vecinul, din ce vede la televizor, din ce povesteşte cumnatul plecat la căpşuni în Spania sau din ce zice copilul proaspăt întors de la şcoală.
    Unii cred că va fi bine, alţii zic că va fi mai rău. Şi pentru unii, şi pentru alţii, U­niunea Europeană este mai degrabă o mare necunoscută.
    Aşadar, cine ştie se teme mai puţin sau deloc. Cine e informat are de câş­tigat. Iar informaţiile există şi sunt publice. Totul e să le cauţi. Cine le caută? Cei interesaţi să trăiască mai bine, să prospere, să pună pe picioare o mică afacere sau o fermă, sau cei care, pur şi simplu vor să facă din satul sau comuna lor un loc unde se poate trăi şi munci cum se cuvine. Vor avea deci de câştigat oamenii care vor avea iniţiativă, care nu îşi vor frământa mâinile aşteptând să le pice ceva din cer, sau temându-se de drobul de sare de pe sobă. Vor avea de câştigat cei ce se vor întreba cum să facă pentru a aduce bunăstarea europeană în propria ogradă.
    Uniunea Europeană ajută satul românesc cu bani frumoşi. Dar asta nu în­seam­nă că banii ăştia sunt un ajutor filantropic, pentru toţi cei care au nevoie de sprijin financiar; nu sunt destui bani pentru aşa ceva şi nu ăsta este scopul lor. Nu sunt nici un împrumut (nu trebuie daţi înapoi), dar nici nu sunt un venit lunar constant şi sigur, care să asigure un trai liniştit şi subvenţionat până la adânci bătrâneţi. Banii ăştia vin din impozite pe care le plătesc profesorii din Franţa, taximetriştii din Belgia ori fermierii olandezi. Uniunea dispune de aceste fonduri, dar şi răspunde pentru ele. Uniunea trebuie să explice contribuabililor ce se în­tâmplă cu banii lor: am construit un drum la Dragoslavele, am finanţat o fermă de struţi la Mihăileşti, am construit şi utilat un dispensar la Turda ş.a.m.d.
    Însă mediul rural nu înseamnă numai agricultură. Uniunea Europeană sprijină financiar şi alte activităţi care au legătură cu creşterea nivelului de trai la sate: dru­muri, poduri, alimentări cu apă şi gaze, canalizare, electricitate, învăţământ ru­ral etc.
    Unii zic că dacă europenii ne dau bani, asta înseamnă că ne cumpără sufletul; că treptat ne vom pierde spiritul, tradiţiile, obiceiurile; că ne vom pierde identitatea ca naţiune. Acuzaţia este foarte serioasă şi foarte neadevărată: prin banii pe care îi dă, Uniunea nu vrea să facă tradiţiile locale să dispară. Dimpotrivă! Finanţează proiecte prin care se menţin specificul local, tradiţiile si obiceiurile locului, pentru că astea dau, în cele din urmă, bogăţie Europei. Să nu uităm că lozinca Uniunii este: "Unitate în diversitate".
    Uniunea Europeană este interesată de păstrarea specificului local şi fiindcă acesta poate aduce bunăstare pentru membrii comunităţii respective: nemţii vor să vadă mănăstirile din Moldova, francezii vor să vadă Delta, cehii or să fie curioşi de ce sunt atât de apreciate costumele tradiţionale de pe Valea Târnavelor. Asta înseamnă agro-turism, adică banii nemţilor, francezilor şi cehilor pentru între­prin­zătorii noştri din Moldova, din Deltă sau de pe Valea Târnavelor.
    E complicat să ajungi la banii europeni, spun scepticii. E multă birocraţie. E adevărat, UE dă bani, dar în traistă nu bagă: trebuie făcut un proiect, trebuie respectate nişte reguli. Dar cum altfel când e vorba de banul public, adică de banul muncit de alţii? Cine ar da din banii lui fără a se asigura că vor fi cheltuiţi corect? Iar dacă este prea greu să faci o cerere de finanţare, poţi să ceri ajutor, ba chiar să îI plăteşti la firme de consultanţă. Dacă proiectul va fi finanţat, costul consultanţei poate fi recuperat din câştigul ulterior.
    Uniunea face şi drege, Uniunea ne dă bani şi tot ea ne zice cum să-i folosim. Se bagă cam mult Uniunea asta în treburile noastre, spun cârcotaşii. Se bagă ea, dar cu măsură: nu înlocuieşte autorităţile locale şi nu decide ea ce priorităţi au locuitorii din Ciugud sau din alt loc. De ce? Fiindcă nu ştie, fiindcă membrii comunităţii respective ştiu cel mai bine care le sunt lipsurile şi unde ar prinde cel mai bine banii europeni.
    Însă trebuie ţinut cont şi de faptul că UE nu finanţează nici un proiect în pro­porţie de 100%. Comunitatea care a propus proiectul trebuie să-şi aducă propria contribuţie în bani: altfel, cum ar şti Uniunea că proiectul nu este doar o "vâ­nătoare de bani gratuiţi"? Şi nu numai banii demonstrează angajamentul comu­nităţii. De exemplu, pentru reabilitarea drumului care îi leagă de centrul comunei, sătenii din localitatea Zboiu au pus mâna pe târnăcoape şi lopeţi; unii au con­tribuit cu propria experienţă de drumari, alţii au pus la dispoziţia muncitorilor trac­toare sau căruţe. Ce contează e că toată lumea a pus umărul la realizarea unei lucrări importante pentru fiecare membru al comunităţii In parte.
    Este adevărat că agricultura românească este mult sub nivelul european. Sun­tem într-un punct în care ori facem reformă adevărată, ori nu mai facem agri­cultură deloc. Jumătăţile de măsură nu mai ţin. Nu putem face agricultură mo­dernă cu metode arhaice. Nu dacă vrem să trăim la fel ca fraţii noştri din vest. De altfel, de reforma agriculturii este nevoie indiferent dacă aderăm sau nu la Uni­unea Europeană. Avantajul implicării Uniunii este că, aşa, reforma ne costă mai puţin pe noi, că mai vin şi ei cu bani. Ei vin cu bani şi experienţă, noi cu idei, iniţiative şi capacitate de muncă.
    l-am aşteptat atâta vreme pe americani şi până la urmă au venit europenii! Vorbim de maşinile vest-europenilor, de autostrăzile lor, de casele lor, dar şi de pădurile, păşunile şi fermele lor.
    Şi, cine ştie, peste câţiva ani, poate şi la noi orăşenii îi vor invidia pe cei de la sat că respiră aer curat şi pot privi răsăritul soarelui din pridvorul unei case cu a­pă curentă, electricitate şi drum asfaltat în poartă.

---

     În cursul zilei de ieri municipiul Alba Iulia a primit vizita Excelenţei Sale Jan Soth, ambasadorul Slovaciei la Bucureşti. Vizita a fost prilejuită de vernisarea, la Universitatea "1 Decembrie 1918" a expoziţiei dedicată compozitorului slovac Jan Levoslav Bella, dar aşa cum excelenţa Sa a precizat, nu numai de atât. La în­tâl­nirea pe care a avut-o la sediul primăriei municipiului Alba Iulia cu primarul Mircea Hava, prefectul Cosmin Covaciu şi cu vicepreşedintele CJ Alba, Dan Simedru, s-au discutat probleme legate de parcursul României până la integrarea în Uniunea Europeană, ambasadorul slovac oferindu-se să ajute autorităţile din prisma expe­rienţei dobândite de Slovacia. Jan Soth se află la a doua vizită în Alba Iulia, oraş despre care spune că are un mare potenţial. (A.D.)

---

     La nivelul judeţului Alba, SMURD ar putea fi înfiinţat ca o asociaţie între mai multe consilii locale, spitale, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Alba, Siste­mul Unic pentru Apeluri de Urgenţă-112, Serviciul Judeţean de Ambulanţă şi Con­siliul Judeţean. Declaraţia a fost făcută de directorul Spitalului Judeţean Alba, dr. Călin Potor, în urma discuţiilor purtate cu secretarul judeţului, Mariana Hurbean, ca­re a iniţiat un proiect în acest sens, împreună cu conducerea CJ Alba. Într-o pri­mă fază, la constituirea SMURD Alba ar putea participa spitalele şi con­siliile locale din Alba Iulia, Aiud şi Blaj, urmând ca ulterior să se asocieze şi alte con­silii locale. La rândul ei, d-na Hurbean a precizat că aso­ciaţia de interes public astfel constituită va fi finanţată din cotizaţiile membrilor fondatori şi alte contribuţii băneşti. De exemplu, numai din cota de impozit cu care cetăţenii pot sprijini aso­ciaţiile şi organizaţiile neguvernamentale se pot strânge "miliarde bune", în con­diţiile în care de anul viitor procentul se va dubla, ajungând la 2 la sută, crede Mariana Hurbean. Oricum, a spus ea, totul este deocamdată la faza de discuţii, detaliile acestei iniţiative pornind de la denumirea acestui serviciu (care nu trebuie să fie neapărat SMURD Alba), urmând să fie analizate împreună cu ceilalţi factori de decizie, inclusiv cu "părintele SMURD", dr. Raed Arafat.(R.G.)

---

     Azi, 27 mai şi mâine, 28 mai 2005, va fi prezent la Cugir domnul Stauch Vol­ker, vicepreşedintele concernului Daimler-Chrysler şi cetăţean de onoare al ora­şului Cugir, care va avea o întâlnire cu reprezentanţii administraţiei publice locale Cu această ocazie va face o donaţie pentru copiii din Cugir constând în creioane colorate şi cărţi pentru colorat, şepci şi tricouri, care vor fi distribuite cu ocazia zi­lei de 1 Iunie. (I.P.)

---

     Mihăilă Vlad, în vârstă de 75 de ani, din satul Inuri, comuna Vinţu de Jos, a ajuns miercuri după-amiază la Spitalul Judeţean de Urgenţă, având răni grave la cap şi la mâna dreaptă. Surse medicale de la "Urgenţe" au declarat că din re­latările bătrânului a rezultat faptul că acesta a fost victima unei agresiuni, fiind bătut cu bâtele în timp ce se afla la stână. Pacientul a fost diagnosticat cu trau­matism cranio-cerebral închis, cu plagă contuză parietală şi fractură deschisă la unul din degetele mâinii drepte. În ciuda leziunilor suferite, au spus sursele ci­tate, pacientul nu a necesitat spitalizarea, fiind lăsat să plece acasă, după ce a beneficiat de îngrijiri medicale.(R.G.)

---

     Numita Elisabeta N. din localitatea Lancrăm, i-a anunţat pe poliţişti că a găsit o armă. În urma efectuării unor lucrări de construcţie femeia a găsit pistolul cu butoiaş cu 6 cartuşe sub o grindă, în... afumătoare. Pistolul era într-o stare a­vansată de degradare, iar cartuşele erau ruginite. Arma a fost ridicată urmând ca specialiştii să facă analiza balistică. (L.I.)

---

     Din motive încă necunoscute, 4 directori liberali au demisionat din conducerea Regiei Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat. Printre demisionari se numără şi conjudeţeanul nostru, omul de afaceri Ioan Lazăr, patronul cotidianului "Informaţia de Alba". Dânsul a ocupat funcţia de director tehnic al acestei regii, în care a fost numit de scurt timp. Se pare că cei patru directori liberali care au de­misionat vor fi urmaţi şi de colegii de partid din cadrul sucursalelor RAPPS. Con­tactat de ziarul "Unirea", liberalul a confirmat demisia sa şi a celorlalţi directori liberali. Întrebat fiind care sunt motivele acestui gest, Ioan Lazăr a declarat sec: "Nu doresc să comentez această decizie". Din informaţiile pe care le deţinem, li­beralul a primit alte oferte pentru a lucra în administraţia centrală.(F.R.)

---

     Astăzi este ultima zi în care dascălii îşi mai pot depune dosarele la sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba, în vederea susţinerii examenului pentru titularizare în învăţământ. Vor fi scoase la concurs 348 de posturi, mai puţine de­cât anul trecut. Dintre acestea, numai 157 sunt titularizabile pe o perioadă de 4 ani de zile, pentru restul titularizarea făcându-se doar pentru perioade cuprinse între 1 şi 3 ani. Concursul naţional unic de titularizare va avea loc în data de 18 iu­lie, candidaţii pentru posturile cu predare în limbile etniilor minoritare fiind testaţi a doua zi şi la limba maternă. (R.G.)

---

     În data de 29 mai 2005, ora 9.00, în localitatea Ciugud, pe stadionul "Inter Ciugud" are loc Festivalul "Primăvara Ciugudeană", a doua ediţie, unde au loc ur­mătoarele manifestări: *concursuri de biciclete şi triciclete, pe categorii de vârstă; *cros, pe categorii de vârstă; *meciuri de mini-fotbal între sate; alergare în saci, pentru copii; *concurs de tras frânghia - adulţi, între sate; *concurs, căratul par­tenerei în spate; *zbor cu parapanta; demonstraţie de aeromodelaj.
    Nu vor lipsi muzica, mititeii, berea, sucul şi dulciurile. De aceea, vă invităm să luaţi parte alături de noi şi de mulţi alţi invitaţi la acest eveniment, de o mare im­portanţă pentru viaţa comunei noastre şi a locuitorilor acesteia.

---

     Poliţiştii din Şugag au fost sesizaţi telefonic în data de 25 mai, la ora 22.00, că a fost găsită decedată numita Tomescu Elena. Femeia, în vârstă de 27 de ani şi-a pus capăt zilelor, spânzurându-se de o grindă, în una din dependinţele imo­bilului în care locuia. Tânăra avea probleme psihice severe, fiind internată în acest sens. Se pare că tânăra a mai avut o tentativă de suicid care nu a reuşit. (L.I.)

---

     În albia pârâului Valea Mare a fost găsit, în 25 mai, cadavrul lui Remus David în vârstă de 33 de ani, din comuna Bistra, sat Ciuldeşti. În amonte de locul cu pricina a fost găsit şi motoscuterul acestuia. În urma cercetărilor s-a stabilit că bărbatul a plecat de la domiciliu în după-amiaza zilei de 24 mai, în jurul orei 16.00, pe drumul forestier Valea Mare pentru a ajunge la locul unde îşi avea ani­malele la păscut. Remus David, deplasându-se cu motoscuterul, la un moment dat s-a dezechilibrat, a părăsit partea carosabilă şi a căzut de la o înălţime de a­proximativ 9 metri în albia pârâului Valea Mare. Cadavrul bărbatului a fost trans­portat la Spitalul municipal Câmpeni. În urma autopsiei s-a stabilit că moartea a fost violentă, survenind în urma asfixiei mecanice prin înec. (L.I.)

---

     Agenţii din cadrul Poliţiei Rutiere a municipiului Alba Iulia au oprit pentru con­trol, în noaptea de 25/26 mai, autoturismul Kia, proprietatea unei societăţi co­merciale din Sebeş. Maşina era condusă de cetăţeanul străin O.A. în vârstă de 45 de ani, cu reşedinţa în Alba Iulia. Respectivul emana miros de băuturi al­co­olice, motiv pentru care a fost testat cu etilotestul şi ulterior a fost dus la Spitalul municipal Alba Iulia pentru recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii al­coolemiei. În urma rezultatelor conducătorului auto i-a fost întocmit dosar penal, fiind cercetat pentru comiterea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a­vând o alcoolemie în sânge peste limita legală. (L.I.)