Vineri, 3 iunie 2005, la Curtea de Apel din Alba Iulia s-a judecat recursul for­mulat de avocaţii aşa-zisului "grup Sibişean", prin care se cerea anularea cererii de prelungire a mandatului de arestare preventivă şi judecarea inculpaţilor în stare de libertate. Şedinţa s-a desfăşurat în prezenţa celor 11 inculpaţi, aduşi cu cătuşe şi păziţi de puternice forţe poliţieneşti, precum şi în prezenţa familiilor acestora. Vă reamintim că cei incluşi în acest grup se află deja de două luni în arest, faza de urmărire penală prelungindu-se nepermis de mult (după părerea avocaţilor) şi în mod nejustificat, deoarece în dosarul cauzei nu au apărut până acum probe noi. Unul dintre argumentele din pledoaria av. Viorel Jidveianu a subliniat tocmai acest aspect: "Fapte comise în mod accidental acum 7-8 ani nu justifică rămâ­nerea în arest a inculpaţilor, iar acuzaţia de asociere în vederea săvârşirii de in­fracţiuni nu a fost dovedită, deoarece aceasta ar presupune existenţa unui plan bine stabilit şi executarea lui ulterioară. Simplul fapt că inculpaţii se cunoşteau între ei nu dovedeşte nimic, deoarece Alba Iulia este un oraş mic..."
    În mod surprinzător, fraţii Claudiu şi Cosmin Sibişean, atât personal cât şi prin avocat, au solicitat rămânerea în stare de arest, pentru a nu mai exista sus­piciunea că ei ar putea influenţa martorii acuzării. Pe de altă parte, însă, deşi avo­caţii apărării au depus o cerere prin care solicitau să asiste la toate actele de ur­mărire penală (deoarece existau anumite indicii cum că unele dintre probele acu­zării sunt "influenţate"), cererea lor a fost respinsă. Şi, după cum am fost infor­maţi de către purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel, şi recursul inculpaţilor a fost respins, în bloc. (I.H.)

---

     Ieri, la Alba Iulia, s-a dechis oficial showroom-ul Peugeot, marcă supranumită pe plan internaţional "Leul Francez", iar la noi "Leul Greu". Acesta este situat pe strada Revoluţiei nr. 7D, zonă cunoscută de alba­iulieni sub numele "Cracii Primăriţei", după cum a subliniat în conferinţa de presă de la hotel Parc chiar d-l Marian Morar, directorul general al EURIAL Invest Cluj, concesionarul Peugeot care a deschis showroomul. Deo­camdată acesta dispune de un spaţiu ex­poziţional de 130 mp (pentru 3 autoturisme) şi este deservit de 3 persoane. Însă este conceput după modelul Blue Box, ceea ce înseamnă că şi clienţii din Alba vor fi trataţi la nivelul standardelor inter­naţionale ale Peugeot. Faptul că Peugeot este decis să rămână în Alba Iulia îl de­notă şi prezenţa la conferinţa de presă a directorului de marketing de la Trust Motors (importatorul autovehiculelor Peugeot), Cristina Ionescu, Gabriel Stăn­culescu (directorul de vânzări de la EURIAL Cluj) şi Cristian Precup, directorul tehnic de la aceeaşi firmă.
    Esenţial pentru clienţii din Alba este faptul că vor avea asigurat service non-stop, de la firma din Cluj, plus alte facilităţi gratuite în perioada de garanţie, cum ar fi un autoturism de înlocuire dacă repararea durează mai mult de o zi. Iar la cumpărare pot apela direct la EURIAL Leasing, ceea ce-i scuteşte de alte dru­muri. În plus, firma practică şi sistemul buy-back.
    Ţinând cont că anul trecut Peugeot a fost a doua marcă importată în România, iar vânzările au crescut cu 50% faţă de 2003, d-l Moraru şi-a exprimat con­vingerea că modelele 206 şi 407 se vor vinde foarte bine în Alba. Anul trecut firma clujeană a vândut circa 50 de maşini în Alba, după cum am aflat de la d-l Stăn­culescu. Curioşii vor putea testa maşinile chiar azi, la expoziţia din faţa Casei de cultură a sindicatelor, iar ceilalţi le pot admira.

---

     În data de 31 mai a avut loc cea mai mare operaţiune din ultimii 50 de ani de recuperare a unor bunuri de patrimoniu ce provin din efectuarea de săpături ilegale în situri arheologice aflate pe raza judeţului Hunedoara. Au fost reţinute 11 persoane, la domiciliul acestora fiind găsite în urma percheziţiilor 15 brăţări din aur masiv şi monede din perioada traco-dacico-romană. Pentru depistarea cu uşurinţă a obiectelor membrii găştii au adus din străinătate detectoare de metal performante. Prejudiciul adus statului român se ridică la suma de 1,5 milioane de dolari, grupul infracţional practicând traficul cu comori încă din anul 2000. Cea mai mare parte a comorii a fost vândută în Occident, dar o parte dintre brăţări se află în ţară la colecţionarii de antichităţi a căror nume nu sunt încă cunoscute. Printre cei 11 inculpaţi se numără şi doi conjudeţeni, respectiv Ioan Vasinca şi Alberto Ioan Deak, zis Alin Dracul, ambii din Abrud. Cei doi sunt cercetaţi în stare de libertate pentru comiterea infracţiunilor de instigare la şantaj şi lipsire de libertate în mod ilegal. Surse de încredere au precizat că abrudenii au cerut ajutorul a trei dintre membrii asociaţiei infracţionale, respectiv Ciprian Hidişan, Sorin Popa şi Ioan Groza pentru recuperarea sumei de 1 miliard de lei de la un om de afaceri din municipiul Alba Iulia. Pentru a fi convingători, iar rezultatul să fie unul pozitiv cei trei au apelat la măsuri extreme, afaceristul fiind dus pe un câmp şi bătut. Cei 11 membri ai asociaţiei infracţionale riscă să stea în închisoare între 10 şi 20 de ani. În cursul zilei de ieri, deoarece unul dintre inculpaţi, respectiv Iulian Ceia, fost poliţist, considerat "capul" grupării i-a recuzat pe toţi judecătorii completului de judecată, procesul celor 11, care au rămas în arest, a fost mutat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (L.I.)

---

     Staţiunea Jupiter a găzduit la sfârşitul lunii mai cea de-a 39 ediţie a Sesiunii Anuale de Rapoarte Arheologice. La ediţia din acest an pe lângă comunicarea rapoartelor de cercetare reflectând activitatea arheologilor pe anul 2004, au avut loc şi trei mese rotunde, din care două au fost organizate de arheologii din judeţul nostru. Este vorba despre masa rotundă "Topografia arheologică - metode şi teh­nici de abordare folosite în cercetarea arheologică", în organizarea Institutului de Arheologie Sistemică de pe lângă Universitatea "1 Decembrie 1918" susţinută de arh. Marius Breazu şi masa rotundă "Braconaje arheologice" prezentată de Gabriel Rustoiu - directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu, Cultural Naţional Alba şi arh. Mihai Căstăian de la Muzeul de Istorie al muni­ci­piului Orăştie. Dar cel mai important este faptul că judeţul Alba şi-a păstrat titlul de judeţ în care cercetarea arheologică preventivă este privită cu cea mai mare seriozitate. Este al treilea an consecutiv când judeţul nostru ocupă primul loc la această categorie, anul trecut efectuându-se 75 de săpături de salvare. Pe lo­curile următoare se situează, la mare distanţă, judeţele Constanţa (39 şantiere) şi Cluj (17 şantiere). În acelaşi interval de timp, de exemplu, în municipiul Bucureşti s-au efectuat săpături doar pe 4 şantiere de salvare, ori în judeţul Mureş într-unul, în condiţiile în care ambele unităţi administrative au mai multe situri arheologice decât judeţul nostru, iar municipiul Bucureşti, dacă e să ne luăm după statistica publicată pe site-ul Institutului de Memorie Culturală (CIMEC), geme de arheologi specialişti şi experţi.
    Pentru a ilustra mai bine importanţa locului fruntaş deţinut de judeţul Alba în privinţa săpăturilor arheologice preventive să mai spunem câteva date. Cele 75 de şantiere din judeţul Alba reprezintă un sfert din totalul de 315 astfel de şantiere deschise în anul 2004 în România. Proporţia se păstrează de la un an la altul: în 2002 în Alba au fost 52 de şantiere dintr-un total de 213, iar în anul 2003 au fost 64 din 249. Dacă e să ne raportăm la Transilvania, atunci lucrurile sunt şi mai clare: în 2002 în Transilvania au fost în total 100 şantiere din care în judeţul Alba mai mult de jumătate, în 2003 un total de 93 de şantiere din care în judeţul Alba două treimi, iar anul trecut 115 din care tot două treimi (75) în judeţul nostru. Din păcate judeţul nostru nu stă la fel de bine în ceea ce priveşte şantierele arhe­ologice de cercetare sistematică, cele care se finanţează de către Ministerul Culturii şi Cultelor. Din păcate statistica pentru acestea nu este limpede. Poate e­xistă motive! Rămâne însă remarcabil faptul că interesul pentru arheologie în municipiul Alba Iulia şi în judeţ este crescut, iar acest fapt se datorează şi exis­tenţei secţiei de Istorie-Arheologie la Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia.

---

     În judeţul Alba se pare că a început "să plouă" cu proiectile şi grenade. Astfel în satul Galtiu, în locul unde se efectuează lucrări de reparaţii la podul situat peste Valea Gălzii, a fost găsită, în data de 1 iunie, o grenadă. Persoanele care făceau săpături în acea zonă au descoperit, în jurul orei 18.10, o grenadă de mână, defensivă, neexplodată ce datează din perioada celui de-al doilea război mondial. În aceeaşi zi, la un centru de colectare a fierului vechi din municipiul Aiud s-a prezentat un cetăţean de etnie rromă care, pe lângă alte deşeuri, avea pentru vânzare şi două proiectile militare. În urma cercetărilor s-a stabilit că Iosif Vizi (46 de ani), a găsit proiectilele de tipul lovitură comulativă anti-tanc în timp ce efectua săpături după fier vechi pe malul drept al Mureşului, în locul numit "La baraj". Proiectilele erau deteriorate şi prezentau urme de rugină. În ambele cazuri a fost anunţat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă care va lua măsurile ce se impun, respectiv distrugerea proiectilelor şi a grenadei. (L.I.)

---

     Luând în considerare suferinţa confraţilor din Banat, comuna Foeni, Vasile Puşcaş, primarul comunei Valea Lungă s-a deplasat special la faţa locului, joi, 2 iunie, pentru a duce ajutoare pentru sinistraţi constând în cereale, bani şi ali­mente. De asemenea, aiudeanul Virgil Hagea, reprezentantul firmei Luxten în ju­deţ, a sprijinit cu 20 de tone de ciment, o familie nevoiaşă din Foeni, în vederea construirii unei noi locuinţe, graţie acestei implicări şi primăriile din Săliştea, Şo­na sau Cergău contribuind cu diverse ajutoare pentru sinistraţii din localitatea bănăteană, al cărui primar este Ioan Lajos, tatăl arbitrului prim-divizionar, Tiberiu Lajos. (H.D.M.)

---

     Lucrători din cadrul Poliţiei TF Războieni au fost sesizaţi în data de 1 iunie că persoane necunoscute au pătruns în magazia unui bar, de unde au sustras bă­uturi alcoolice, dulciuri, cafea şi suma de 2,5 milioane de lei. Autorii au fost identificaţi în persoana numiţilor Claudiu Şerban (29 de ani), Andrei Radu (18 ani), Alin Damian (29 de ani), toţi trei cu antecedente penale şi Daniel D. (14 ani). Cei patru au intrat în magazie printr-un geam lăsat neasigurat. Prejudiciul a fost recu­perat şi restituit unităţii vătămate, făptaşii fiind cercetaţi pentru comiterea in­frac­ţiunii de furt calificat. A doua zi, respectiv 2 iunie, acelaşi bar a fost prădat de către Rareş D. (14 ani). Acesta, profitând de neatenţia vânzătoarei a sustras din casa de marcat suma de 1,250 milioane de lei. Prejudiciul a fost recuperat şi restituit. În cazul în care se stabileşte că minorul avea discernământ în momentul comiterii faptei el va fi cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat. (L.I.)

---

     Leonard Orban, secretar de stat în Ministerul Integrării Europene, a declarat că amânarea integrării României în UE ne-ar costa peste 1,160 miliarde de euro, fonduri nerambursabile care nu ne vor mai fi acordate. La acestea se adaugă costurile politice. România ar fi pe locul al VII-lea după numărul de voturi. Dem­nitarul a mai precizat că domeniile pentru care am putea primi scrisori de a­vertizare sunt: corupţia, agricultura, ajutoarele de stat, mediul, achiziţiile publice, proprietatea intelectuală şi industrială. Şi alte state au primit scrisori de aver­tizare, însă acelea sunt deja în UE... (S.F.D.)