S-au împlinit cele şase luni de graţie acordate de către preşedintele Traian Băsescu, la preluarea mandatului, şefilor de servicii secrete, perioadă în care aceştia trebuiau să dovedească faptul că instituţiile pe care le conduc sunt per­formante, neimplicate politic, într-o continuă modernizare, şi că nu-şi depăşesc atribuţiile "ascultând pe cine vor şi nu pe cine nu trebuie". Un prim examen aceş­tia l-au trecut, se pare, cu bine, în cadrul eforturilor comune pentru eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak. Cu toate acestea, preşedintele Bă­sescu a declarat recent că analiza performanţelor fiecărui serviciu secret din România va fi făcută cât de curând, ocazie cu care unii dintre şefi este posibil să fie menţinuţi în funcţie, iar alţii schimbaţi. Mai mult, preşedintele a anunţat că, pentru a ţine pasul cu evoluţia operaţiunilor în unele zone internaţionale de conflict, precum şi pentru a face faţă unor noi tipuri de ameninţări teroriste, este absolut necesară înfiinţarea Comunităţii de Informaţii la nivel statal. În această idee, sub directa îndrumare a consilierului prezidenţial Claudiu Săftoiu, de câteva luni bune s-a lucrat la un proiect de lege a Comunităţii Naţionale de Informaţii, proiect care a fost de altfel luat în discuţie săptămâna trecută, la o întâlnire pe care acesta a avut-o cu şefii serviciilor secrete şi cu cei ai comisiilor parlamentare cu atribuţii în domeniu. Cu această ocazie Claudiu Săftoiu a precizat că "preşedintele Bă­ses­cu vrea adoptarea cât mai urgentă a proiectului", însă, la discuţiile pe fond, atât reprezentanţii SRI cât şi cei ai PNL s-au împotrivit propunerii de act normativ, motivând că "atât serviciile secrete cât şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării îşi pierd din atribuţii în favoarea Comunităţii Naţionale de Informaţii, care va fi, de fapt, sub controlul exclusiv al preşedintelui". Din acest punct, ca un făcut, s-a inflamat întreaga scenă politică românească. Mai mult, au apărut disensiuni mari chiar în cadrul Alianţei PNL-PD, precum şi contradicţii aproape ireconciliabile între ceea ce vrea preşedintele Traian Băsescu şi cum vede acest lucru premierul liberal Călin Popescu Tăriceanu.
    Astfel, duminică, 26 iunie a.c., în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la Alba Iulia, premierul Tăriceanu a declarat: "Eu nu am pe masă acest proiect. Cum o să dăm o ordonanţă de urgenţă pe un proiect pe care nu l-am văzut?". Lă­sând să se înţeleagă că în nici un caz proiectul nu va fi aprobat în ultima şedinţă de guvern dinaintea vacanţei parlamentare care va avea loc astăzi, Tăriceanu s-a arătat chiar indignat de modul în care preşedintele forţează lucrurile, spunând că proiectul trebuie să fie rezultatul unor dezbateri şi consultări, iar Executivul are un rol foarte important.
    La război a sărit imediat şi Opoziţia. Mircea Geoană, preşedintele PSD, a de­clarat că partidul său doreşte înfiinţarea unei comisii parlamentare de control al "Co­munităţii de informaţii", după modelul "select inteligence"-ului american. Geoană susţine că "Legislativul trebuie să capete puteri suplimentare de su­praveghere şi informare, adaptate la noua situaţie" şi că "este anormal să existe o comisie de control numai pe SRI, când se creează o comunitate de informaţii". Pe lângă nemulţumirile manifestate de reprezentanţii unor formaţiuni şi partide politice, chiar şi în sânul unor servicii secrete mocneşte o anumită stare de ne­linişte. Surse din cadrul acestora au declarat presei că, pe viitor, se doreşte ca directorii ser­viciilor de informaţii să provină din "interiorul sistemului", adică să fie ofiţeri de informaţii, şi doar directorul Comunităţii Naţionale de Informaţii, care va fi subordonat direct preşedintelui României, să fie om politic. Desigur, ar mai fi multe de spus legat de bătălia ce se dă în prezent pentru "adjudecarea" ser­viciilor secrete în România. Credem că, în cele din urmă, acestea vor fi cu ade­vărat în slujba poporului român, căruia i-au jurat credinţă şi supunere. Totodată, dacă este să privim puţin la alţii, la SUA spre exemplu, care este şi cea mai democratică ţară a lumii, preşedintele este cel căruia i se subordonează ser­viciile secrete. Tot el coordonează întreaga politică externă, precum şi toate acţiunile ce se întreprind în caz de război sau în cazul unor acţiuni teroriste îndreptate împotriva SUA şi a cetăţenilor săi. Şi dacă nu le conduce cum trebuie, la următoarele alegeri are grijă electoratul să îndrepte lucrurile... În ce ne pri­veşte, Constituţia României are prevederi clare, iar preşedintele Băsescu este cel ce răspunde pentru toate acestea.

---