După ce timp de circa două săptămâni Călin Popescu Tăriceanu s-a jucat cu nervii tuturor, dar şi cu ideea demisiei şi a declanşării alegerilor anticipate, ieri a­celaşi Călin Popescu Tăriceanu s-a decis: Nu va demisiona. Această decizie es­te determinată de situaţia de acum din ţară, situaţie cauzată de masivele inundaţii din ultimele zile. Premierul a declarat că ar fi fost un gest de laşitate din partea sa dacă ar fi demisionat şi ar fi "abandonat poporul la greu". El a recunoscut că actuala coaliţie ar fi dorit o majoritate confortabilă, dar reconstrucţia ţării după i­nun­daţii are prioritate. Totuşi premierul se va prezenta cu o declaraţie politică în plenul Parlamentului reunit în sesiune extraordinară, probabil joi, cerând astfel un vot de încredere. Dacă nu-l primeşte calea alegerilor anticipate rămâne deschisă.
    În cursul zilei de ieri premierul a discutat cu Traian Băsescu, tema fiind demi­sia sa şi a guvernului. Dar trebuie să spunem că o eventuală răzgândire era pre­vizibilă încă de luni seara din timpul declaraţiilor de presă pe care C.P. Tăriceanu le-a făcut împreună cu comisarul european pentru extindere Ollie Rehn. Rezerva acestuia din urmă a fost elocventă, arătând că Uniunea Europeană doreşte con­tinuarea eforturilor de integrare şi nu suspendarea lor indiferent de motive. Că la Bruxelles s-a dat semnalul renunţării o sugerează şi faptul că ministrul de ex­terne Răzvan Ungureanu declara, anterior conferinţei de presă a celor doi, că tre­buie să numărăm orele până la demisia premierului. O demisie care nu s-a pe­trecut.
    Ca o coincidenţă Traian Băsescu a promulgat tocmai ieri legile privind reforma în Justiţie, adică acele legi din pricina cărora premierul dorea să demisioneze. Decizia de renunţare la demisie a fost primită foarte bine de PSD care prin gura preşedintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, aprecia că abia acum premierul a înţe­les care sunt priorităţile ţării. Şi celelalte partide parlamentare (UDMR, PRM şi PC) îmbrăţişează aceeaşi opinie.

---

     - Fie şi numai pentru scurtă vreme, eu vă spun totuşi bine aţi revenit în judeţul de baştină! Cu ce prilej vă aflaţi la Alba Iulia?
    - Vin de fiecare dată cu mare plăcere şi emoţie în judeţul natal de care mă leagă o mulţime de amintiri dintre cele mai plăcute. Aici am făcut şcoala, aici am lucrat mai mulţi ani. Aşa că sunt şi mă socotesc un fiu al Albei. Mă aflu aici cu prilejul unei reuniuni a hidroenergeticienilor din toată ţara care se întrec într-un tradiţional concurs profesional organizat pe cele mai importante meserii. Este o competiţie extrem de stimulativă şi antrenantă şi nu vrem să renunţăm la ea. Faptul că la fazele preliminare ale concursului par­ticipă un număr mare de muncitori este pentru noi un câştig efectiv că oamenii citesc, studiază, se in­for­mează, achiziţionează cunoştinţe noi din meseria lor.
    -Din punct de vedere financiar Hidroenergetica îşi asigură resursele bă­neşti pentru investiţii şi retehnologizările necesare?
    - După rectificarea bugetului pe acest an noi am proiectat să obţinem venituri în sumă totală de peste 17 mii de miliarde. Din această sumă mai mult de 11 mii de miliarde sunt destinate realizării programului de investiţii pe anul 2005. Aceste surse sunt asigurate pe două căi: din amortismentul mijloacelor fixe care le deţi­nem şi din credite. Vă dau o informaţie în premieră. Pentru acest an Hidroe­lec­trica are aprobată o linie de credit de 100 de milioane de euro. O bună parte din aceşti bani sunt folosiţi pentru finalizarea unor lucrări de investiţii începute în anii anteriori. În primă urgenţă este hidrocentrala de la Movileni situată în aval de lo­calitatea Cosmeşti care a fost grav afectată de actualele inundaţii. Sperăm ca a­nul viitor noua hidrocentrală să fie pusă în funcţiune şi să producă anual 150 de milioane de kW/h. Pe lângă foloasele economice acest obiectiv va rezolva o pro­blemă socială deosebit de importantă. Prin finalizarea îndiguirilor şi a malurilor o zonă importantă de pe râul Siret va putea fi controlată şi protejată de inundaţii.
    - Cititorii ziarului "Unirea" sunt curioşi să afle de la dumneavoastră da­că o parte din banii de investiţii se vor regăsi în judeţul Alba?
    - Bineînţeles că şi Alba va beneficia de o parte din sursele financiare de in­ves­tiţii. Avem în vedere finalizarea lucrărilor hidroenergetice de pe valea Sebeşului. Concret este vorba despre terminarea lucrărilor de captare a apei de pe Râul Mic din Munţii Cugirului, în Râul Mare unde din anul trecut au fost puse în funcţiune o staţie de pompe. În perioadele în care nu funcţionează centrala de la Gâlceag, apa se pompează în cursul nopţii în lacul de la Oaşa. Astfel de staţii de pompare se utilizează în toată lumea şi rolul lor este foarte important pentru asigurarea aplatizării curbei de sarcină şi asigurarea unui consumator ce funcţionează con­tinuu cum este centrala nucleară de la Cernavodă. Pe lângă aceste avantaje Hi­droelectrica mai asigură o altă componentă importantă a calităţii energiei, indi­cator mai puţin cunoscut de publicul larg. Cu alte cuvinte asigurarea serviciilor de sistem printr-o constanţă a tensiunii şi frecvenţei. Noi avem o mare mobilitate în încărcarea şi descărcarea grupurilor şi pe acest considerent asigurăm în Româ­nia peste 85% din serviciile necesare calităţii energiei. Datorită specificităţii şi ponderii hidroenergeticii noi am asigurat aderarea României din punct de vedere energetic înainte de aderarea ţării noastre la UE, întrucât suntem interconectaţi din octombrie 2004 la sistemul de transport al energiei în Europa (UCTE). În urmă cu câteva zile am semnat, împreună cu ministrul Finanţelor un credit de la Banca Mondială, care practic este Banca de Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 66 de milioane de euro, bani din care se va retehnologiza centrala de la Lotru, care asigură peste 60% din serviciile de sistem ale României.
    - Apropo de retehnologizare, Sucursala hidroenergetică de la Sebeş poate spera la o parte din acest credit?
    - Valea Sebeşului cu salba ei de hidrocentrale se regăseşte în programul de retehnologizare cu centralele de la Gâlceag şi Şugag. Urmează efectuarea stu­di­ilor necesare şi întocmirea documentaţiilor. În ce priveşte actualizarea proiectului de amenajare hidroenergetică a râului Sebeş în aval de Petreşti, pot să vă spun că se lucrează la rearanjarea amplasamentelor celor două centrale pentru creş­terea eficienţei lor. Am marea bucurie şi plăcere să vă spun că vechiul batardou din Arinii Sebeşului, distrus de ape anul trecut, este prins într-un program de acumulare cu un mic lac care urmează să fie finalizat în cursul anului viitor. Im­portant de ştiut este faptul că apa strânsă în micul loc va fi valorificată hidro­energetic. Odată cu inaugurarea lacului se vor putea pune în funcţiune vechile ca­nale ce dădeau atâta farmec şi prospeţime municipiului Sebeş. Vechiul burg va recupera o frumuseţe ce i-a fost răpită de mai multă vreme. Să nu se înţeleagă cumva că apa pentru microhidrocentrală se va scurge pe viaductul vechi. Nu mai este economic aşa ceva. Se va adopta un alt sistem mai convenabil de dirijare a apei.
    În cadrul creditului acordat de Banca Mondială beneficiem de o consultanţă pentru asigurarea unui studiu de fezabilitate pentru una din cele mai mari centrale de pompaj din sud-estul Europei, de 1000 de MW, la Tarniţa Lăpuşteşti. Până în 2007 vom organiza asigurarea fondurilor şi licitaţia lucrărilor în aşa fel ca pe par­cursul a cinci ani toate lucrările să fie finalizate. Prin punerea în funcţiune a staţiei de pompare de la Tarniţa va spori considerabil garanţia funcţionării fără probleme a Unităţii II a Centralei atomoelectrice de la Cernavodă, ba chiar şi a celei de a tre­ia unităţi.
    - Ce perspective de privatizare are Hidroelectrica?
    - După cum se ştie societatea noastră comercială este cu capital integral de stat. În programul de accelerare a privatizărilor în domeniul hidroenergetic con­venit cu Uniunea Europeană, a fost emisă HG nr.184 din luna martie 2005 care stabileşte continuarea vânzării de microhidrocentrale. În România cu excepţia câ­torva lacuri care sunt ale Apelor Române, Hidroelectrica gestionează toate uni­tăţile producătoare de hidroenergie, acumulări şi centrale. Centralele mici pe care noi le-am preluat de la Electrica şi Termoelectrica vor fi privatizate. În prima etapă peste 150 din totalul de 227. Aportul acestor microhidrocentrale la energia produsă de noi este de numai 2,5%, puterea lor instalată nedepăşind 72 de MW. Fiind foarte dispersate aceste unităţi mici numai ne încurcă în sensul că implică cheltuieli foarte mari pentru gestionarea lor. Am să vă dau un singur exemplu. Directorul Sucursalei noastre de la Sibiu gestionează microhidrocentralele din judeţele Harghita şi Covasna. Nu vreau să blamez pe nimeni dar noi am dori să ne scăpăm de aceşti "pui" cât mai repede. Deocamdată, datorită funcţiilor mul­tiple ale locurilor de acumulare şi amenajărilor hidroenergetice nu se pune pro­blema scoaterii unităţilor mari la privatizare.
    - La ce se pot aştepta consumatorii de energie electrică de la Hidro­electrica?
    - Societatea noastră manifestă un interes constant pentru scăderea preţului de cost a energiei. În final dacă producem mai multă energie cu cheltuieli mai mici să scadă şi preţul acesteia. Faptul că râul Sebeş a fost amenajat hidroenergetic este un mare câştig pentru locuitorii satelor Şugag, Căpâlna, Săsciori, Mărtinie pentru că nu mai sunt inundaţi de viiturile ce le prăpădeau casele, gospodăriile şi terenurile agricole. Din păcate în zona opusă a judeţului, Arieşul produce periodic multe pagube oamenilor. În prezent a fost reluat studiul de valorificare a poten­ţialului hidroenergetic a Văii Arieşului. Se aduc la zi toate datele şi informaţiile. Chiar dacă momentan resursele noastre financiare sunt mai reduse există totuşi posibilitatea executării unor baraje şi lacuri de acumulare în sistemul unor so­cietăţi mixte. Eu mă lupt, îmi dau toată silinţa ca într-un viitor apropiat şi apele învolburate ale Arieşului să fie convertite în energie hidro, energie curată, energie verde, ecologică. Atunci şi moţii din această zonă vor scăpa de coşmarul inun­daţiilor, de teama că apa le va lua agoniseala unei vieţi întregi şi chiar viaţa.
    - Domnule director general, vă invit să visăm puţin. Dacă întreg poten­ţialul hidroenergetic economic amenajabil al ţării ar fi pus în valoare, cum ar arăta bilanţul energetic al României?
    - Da, este nevoie şi de astfel de exerciţii. Noi avem marele noroc că părintele hidroenergeticii româneşti, neuitatul Dorin Pavel să fie fiu al municipiului Sebeş. Domnia Sa ne-a lăsat moştenire un valoros studiu. Din varii motive actualmente abia dacă s-a valorificat 35% din potenţialul existent. Chiar aşa stând lucrurile Hi­droelectrica participă la producţia de energie electrică a ţării cu 30%. Dacă în­tregul potenţial al apelor interioare ar fi pus în valoare, la consumul actual, so­ci­etatea noastră ar avea o pondere de 60%. În prezent Hidroelectrica primeşte pe 1 MW/h în medie 23 de dolari, ceea ce pentru consumatorul casnic înseamnă un tarif de circa 700 lei/kW. Numai că energia produsă în centralele termice este mult mai scumpă şi preţul final al energiei este mai mare. Ţelul nostru acesta es­te. Mai repede ori mai încet acolo vom ajunge. Sunt sigur că în acel moment vom putea controla şi diminua considerabil efectele catastrofale ale dezastrelor natu­rale ce ne provoacă atâtea pagube materiale şi chiar moartea multor semeni de lângă noi.
    - În aceste zile în care o parte însemnată a ţării se află sub apă, oa­menii se întreabă cu frică dacă nu cumva există pericolul ca barajele lacurilor de acumulare să cedeze?
    - Toate barajele ţării sunt monitorizate zi şi noapte şi sunt exploatate după re­guli foarte stricte. Pentru fiecare baraj există o expertiză tehnică periodică ce ve­rifică respectarea legii siguranţei în construcţii. Constatările, observaţiile şi reco­mandările acestor controale sunt literă de evanghelie pentru noi. Nu se face nici o amânare, nici un compromis în executarea la timp şi de calitate a tuturor lu­cră­rilor de întreţinere şi exploatare a amenajărilor hidroenergetice. Aşa că nu suntem descoperiţi, nu ne pot lua prin surprindere fenomenele meteorologice. Asigur ce­tă­ţenii ţării, pe cei din judeţul Alba că barajele, toate amenajările hidroenergetice sunt în siguranţă.
    - În finalul acestui reconfortant tur de orizont în hidroenergetica ro­mânească, vă rog să-mi îngăduiţi domnule director general să vă mul­ţumesc şi să vă doresc să vă simţiţi bine la revederea de 35 de ani de la absolvirea Liceului Avram Iancu din Aiud (ce a avut loc în 16 iulie 2005).

---

     În şedinţa ordinară a CJ Alba de vineri, 16 iulie a.c., ţinută la Câmpeni, con­silierii judeţeni au dat aviz favorabil proiectului de hotărâre privind încetarea, de drept, a mandatului de consilier judeţean al lui Vasile Todea. Todea, membru PD, şi-a înaintat demisia din funcţia de consilier judeţean odată cu numirea lui la şefia Agenţiei de Protecţia Mediului Alba. Locul său a fost luat de Ioan Ardelean, fost senator de Alba din partea PUNR şi actual membru al PD prin funziunea dintre cele două partide. (I.P.)

---

     La începutul lunii august a.c. sala de sport din Lancrăm va fi predată oficial Pri­măriei Sebeş. Informaţia ne-a fost furnizată de către primarul Alexandru Dăn­cilă, care ne-a mai declarat că până atunci vor mai fi efectuate mici retuşuri pen­tru ca sala, să fie cu adevărat funcţională din toate punctele de vedere. "Dinspre ministerul Culturii şi Cultelor nu am mai primit nici un semnal, practic nu are ce să se mai întâmple, aşa că la începutul lunii viitoare vom avea o sală de sport modernă la Lancrăm", a conchis primarul Sebeşului.(R.J.)

---

     În oraşul Abrud circulă o vorbă potrivit căreia cine va reuşi să rezolve problema drumurilor, a apei potabile şi a Casei de cultură, va fi ales primar pe viaţă. Actu­alul primar, având de partea sa un mănunchi de consilieri locali, activi şi voluntari (care de vreo două luni de zile nu şi-au primit nici indemnizaţiile), au toate şan­sele să reuşească în triunghiul edilitar respectiv având în vedere că au fost de­marate proiecte de reabilitare a drumurilor şi reţelei de apă potabilă. Cel mai uşor poate fi rezolvată problema Casei de cultură. Imobilul respectiv este proprietate privată iar proprietarul este dispus la un schimb de imobile pe care legea îl per­mite. Totul este să vrea şi consilierii pentru că s-a ivit o oportunitate pe care nu au voie s-o refuze. Astfel s-ar putea ca imobilul respectiv să ia altă destinaţie, pentru că proprietarul are şi alte variante iar Abrudul ar putea pierde o Casă de cul­tură de 1000 mp. Oare câţi metri cubi... de cultură încap în ea? (A.C.)

---

     Domnul Petru Ilie, preşedintele Partidei Romilor, filiala Alba, îşi va serba ziua onomastică la Jidvei. Sărbătoarea va fi onorată de prezenţa a 40 de lideri ai ro­milor din întreg judeţul şi mai ales din zona Târnavelor, unde Partida Romilor a înregistrat recent o victorie, ţiganii de aici trecând en gros de la Uniunea Demo­cratică la Partida Romilor. La mulţi ani!