Comparativ cu prima jumătate a anului trecut, valoarea indicatorilor de poluare a aerului a scăzut semnificativ la Zlatna, ca urmare a închiderii SC Ampelum, în condiţiile în care în 2004 uzina a funcţionat doar două săptămâni, a arătat pre­fectul Cosmin Covaciu pe baza raportului semestrial al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba. În primele 6 luni ale acestui an, la punctul de măsurare de la şcoala generală au fost efectuate 26 de măsurători, iar valorile înregistrate pentru dioxid de sulf au fost, în medie, de două ori mai mici decât anul trecut şi de 4 ori mai reduse faţă de concentraţia maximă admisă. Şi concentraţiile pulberilor în suspensie şi sedimentabile, precum şi ale plumbului şi cadmiului s-au situat sub limitele maxime. La punctul din zona str. Gării au fost monitorizaţi următorii indi­catori: amoniac, dioxid de sulf şi de azot, dar nu au fost înregistrate depăşiri ale valorilor normale. În schimb, la Alba Iulia, frecvenţa de depăşire la pulberi în sus­pensie a fost de 0,55 la sută din 181 de măsurători, un vârf fiind înregistrat în luna martie. În celelalte localităţi, însă, nu au fost semnalate poluări ale aerului, nici mă­car cu gaze de eşapament, deşi au fost realizate 147 de măsurători în traficul rutier.(R.G.)

---

     Ieri, copiii din judeţele Bacău şi Galaţi a­flaţi în tabără la Cugir s-au întâlnit cu copiii cugirenilor în sala de sport a Şcolii generale nr. 1, unde au făcut cunoştinţă şi au legat pri­etenii. La această întâlnire a participat şi vi­ce­primarul oraşului Cugir, Aurel Voicu. Aces­ta a donat copiilor pastă de dinţi şi periuţe. Activitatea copiilor a continuat în curtea şcolii pe terenurile de sport, băieţii jucând fotbal iar fetele volei şi alte jocuri sportive. (V.I.B.)

---

     Membrii comisiei constituite pentru soluţionarea dosarelor depuse la sediul Instituţiei Prefectului judeţului Alba în baza Legii 290/2003 au respins în cadrul şedinţelor desfăşurate în acest an cererile de despăgubire primite din partea a 20 de deportaţi, rezultă din raportul semestrial al subprefectului Clement Negruţ. Cei 20 de petenţi nu au făcut dovada calităţii de refugiat al proprietarului bunurilor, solicitanţii nu au putut prezenta acte de proprietate asupra bunurilor invocate că le-ar fi fost sechestrate sau reţinute sau nu au putut demonstra că sunt moşte­nitorii legali ai deportatului. Potrivit Legii 290/2003, deportaţii au dreptul la des­păgubiri în natură, cu terenuri şi acordarea unor sume de bani actualizate. Până acum au fost depuse 160 de cereri, au fost analizate 67 de dosare, în 20 de ca­zuri fiind adoptate hotărâri de respingere.(R.G.)

---

     Primarul Aiudului - Horaţiu Josan - merită toate felicitările pentru felul în care s-a implicat în criza inundaţiilor. A avut şi sprijin pe măsură, drept pentru care atât domnia-sa cât şi viceprimarul Kovats au mulţumit public tuturor. Un singur aspect a deranjat însă. În lunga listă de binefăcători nu s-au regăsit măcar două nume. Senatorul George Maior şi deputatul Mugurel Sârbu (membrii PSD) au con­tribuit şi ei cu ajutoare la ameliorarea dramei sinistraţilor din Aiud. Nu au fost trecuţi pe lista mulţumirilor. Cu siguranţă nu din răutate pentru că primarul liberal al Aiudului este un om serios şi apropiat de oameni. A dovedit-o cu prilejul cala­mităţilor. Dar politica, bat-o vina, ne transformă şi ne învrăjbeşte. În faţa acestor cumplite tragedii, merită oare să ne mai gândim la apartenenţa politică? Nici­odată. Considerăm că o firească completare a listei ar fi în folosul tuturor, pentru că, nu-i aşa, ajutoarele umanitare nu au culoare politică.(R.J.)

---

     Un amplu studiu efectuat la nivelul pădurilor ţării, în care au fost incluse im­portante areale şi din judeţul Alba, avertizează că şi pădurea este supusă per­manent atacurilor tot mai virulente ale unor dăunători. Au fost luate în studiu 81 de provenienţe de molid. Din datele culese şi observaţiile făcute pe un număr mare de molizi s-a desprins concluzia că este foarte important să se insiste pe ameliorarea arborilor printr-o selecţie riguroasă a seminţelor care se adaptează cel mai bine condiţiilor specifice fiecărui areal.. Se recomandă să se ţineă seama de componentele de natură genetică, factorii de mediu în aşa fel încât să se asigure regenerarea pădurilor de molid cu arbori viguroşi de mare valoare eco­no­mică. Zonele alpine din judeţul nostru oferă condiţii prielnice creşterii şi dezvoltării pădurilor de molid. (S.T.)