La iniţiativa deputatului liberal de Alba, Tiberiu Bărbuleţiu, o delegaţie formată din jurnalişti din presa judeţeană şi câţiva corespondenţi ai televiziunilor naţionale a vizitat ieri Penitenciarul cu regim de maximă siguranţă din Aiud, ei fiind însoţiţi de primarul municipiului, Horaţiu Josan. La sediul închisorii a avut loc o scurtă conferinţă de presă la care au luat parte directorul penitenciarului, magistrat Vio­rel Comăniţă, directorul adjunct pentru logistică, Liviu Alexandru şi directorul ad­junct pentru regim penitenciar, Dorel Neamţu. Din discuţii a rezultat faptul că la întocmirea bugetului pe acest an, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a primit doar 3,2 la sută din bugetul Ministerului Justiţiei, de 2.170 de miliarde, bu­getul ANP fiind cu 30-40 la sută mai mic decât anul trecut. Mai mult, la ela­borarea bugetului nu s-a ţinut cont de situaţia concretă a fiecărei închisori. Deşi bugetul alocat Penitenciarului Aiud a fost calculat pentru a ajunge până în luna iulie, inclusiv, banii de medicamente s-au terminat încă din luna ianuarie. Di­rectorul Viorel Comăniţă a ţinut să sublinieze că depăşirea bugetului reprezintă infracţiune, pedepsită cu închisoare de până la 3 luni sau amendă, potrivit Or­donanţei 500. El a arătat că pentru buna funcţionare a penitenciarului sunt obli­gatorii asigurarea hranei deţinuţilor, accesul la medicamente şi asigurarea unor condiţii de detenţie cât mai bune (igienă, încălzire etc.). În prezent, închisoarea are datorii către furnizori de 5,2 miliarde de lei, din care 3 miliarde sunt debite pentru alimente, motiv pentru care unii dintre distribuitori au ameninţat că vor re­zilia contractele cu penitenciarul. În schimb, unitatea are de recuperat apro­xi­mativ 3 miliarde de lei de la beneficiarii serviciilor prestate către aceştia, numai din partea unei firme de încălţăminte a unui cunoscut om de afaceri albaiulian având de încasat 1,4 miliarde de lei. Pentru că societatea respectivă achită eşa­lonat aceste datorii, penitenciarul i-a acţionat în instanţă doar pe ceilalţi datornici. Una peste alta, inundaţiile din ultima perioadă au distrus culturile din gospodăria agro-zootehnică proprie (GAZ), producţia vegetală (varză, rădăcinoase, cartofi etc.) fiind compromisă aproape în întregime pe cele 32,4 hectare. Anul trecut, de pe terenul respectiv se obţineau 150 de tone de cartofi, legume şi zarzavaturi, făcându-se o economie foarte mare la buget. S-a reuşit, în schimb, salvarea ani­malelor-80 de vaci şi 500 de porci, astfel că penitenciarul are carnea asigurată pentru următorii doi ani, peste 43 de tone de carne fiind date în custodia aba­torului. Cu toate acestea, puşcăriaşii nu pot primi decât cel mult 70 de grame de carne pe zi, la una sau două mese, hrănirea făcându-se pe norme calorice. Surplusul de carne este vândut cu prioritate angajaţilor închisorii, la preţul de producţie (un kilogram de pulpă de porc cu 100.000 de lei), celorlalte închisori care sunt deficitare la acest capitol, la acelaşi tarif, iar restul, la terţi, dar la preţul pieţei. Acum, în lipsa banilor, se va pune sub semnul întrebării aprovizionarea cu legume şi zarzavaturi pentru toamnă. Situaţia gravă a pe­nitenciarului a fost adusă la cunoştinţa conducerii ANP, care a analizat memoriile depuse de conducerea Pe­nitenciarului Aiud. La ultima rectificare bugetară, a spus Viorel Comăniţă, ANP-ului i-au fost promise 170 de miliarde de lei, dar se pare că 100 de miliarde "s-au pierdut pe drum", iar după împărţirea celor 70 de miliarde la 36 de peni­tenciare, 3 centre de primire minori şi 3-4 spitale-penitenciar din ţară nu mai rămân foarte mulţi bani. În această lună s-au primit 800 de milioane de lei, dar banii abia ajung pentru plata facturilor la gaz, curent electric şi apă, la care se adaugă carburantul folosit pentru transportul deţinuţilor la punctele de lucru sau la instanţa de judecată. Până la finele anului ar mai fi necesare 20 de miliarde de lei, incluzând şi datoriile către furnizori, în condiţiile în care penitenciarul a primit cu 35 de miliarde de lei mai puţin faţă de bugetul pe anul trecut. Până la această dată penitenciarul s-a descurcat cu banii doar datorită faptului că 800-900 de deţinuţi au fost mutaţi la alte închisori din ţară pe perioada lucrărilor de mo­der­nizare a unui corp de clădire, întrucât cheltuielile pentru un deţinut au crescut din anul 2001 încoace, în medie, de 4 ori, ajungând acum la 116,8 milioane de lei, din care 68,5 milioane sunt cheltuieli materiale. Rămâne de văzut cum va evolua situaţia la acest penitenciar, unde îşi ispăşesc pedeapsa aproximativ 1.100 de infractori, majoritatea condamnaţi la peste 10 ani de închisoare, din care 400 de criminali.

---

     Având în vedere situaţia populaţiei din zonele afectate de inundaţii, SC Holz­industrie Schweighofer SRL din Sebeş a hotărât să sprijine familiile sinistrate în scopul reconstruirii caselor distruse, a declarat Nicu Roşu, din cadrul firmei. El a precizat că materialul lemnos donat este uscat şi rindeluit pe 4 feţe, ceea ce sim­plifică utilizarea acestuia, pentru că nu mai necesită alte prelucrări. "Fiind pro­ducători de cherestea pentru construcţii, sprijinim populaţia sinistrată din zo­nele calamitate cu prefabricate din lemn (grinzi, caferi, panouri încleiate, scân­duri) pentru construcţii în valoare de aproximativ 30.000 de euro. Astfel sprijinim cel mai important şi costisitor sector de reabilitare a zonelor inundate", a declarat reprezentantul SC Holzindustrie.(R.G.)

---

     Nicolae Motoş (31 de ani), din Codlea, judeţul Braşov l-a sesizat, în 9 august, pe dispecerul IPJ Alba că autoturismul cu care circula i-a fost blocat în trafic, iar unul dintre geamuri i-a fost distrus. Un echipaj al Poliţiei Rutiere s-a deplasat de urgenţă la locul cu pricina, i-a reţinut şi condus pe făptaşi la sediul Poliţiei mu­nicipiului Sebeş. Aceştia au fost identificaţi în persoana numiţilor Ioan Monescu, Marius Farcaşiu, Stelian Zoltan Şi Cornelius Lut. Se pare că, în timp ce se de­plasa din vama Nădlac spre Braşov, între Nicolae Motoş de o parte şi Ioan Mo­nescu şi Marius Farcaşiu, ambii din Sebeş, de altă parte ar fi avut loc un conflict. Ca urmare, pe raza localităţii Şibot, în apropiere de Balomirul de Câmp auto­tu­rismul cu care se deplasa Nicolae Motoş a fost blocat de două maşini, iar gea­mul portierei stânga faţă i-a fost spart. Pasagerii s-au dovedit a fi cei patru. Pen­tru fapta săvârşită aceştia au fost sancţionaţi de către organele de poliţie conform legilor în vigoare. Nicolae Motoş a depus plângere împotriva acestora, însă ulte­rior şi-a retras-o. (L.I.)

---

     "Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că agricultura românească tra­versează în prezent un moment de răscruce. Ne confruntăm cu o adevărată criză a grâului, problemă care a determinat tensionarea la maxim a relaţiilor, şi aşa încordate, dintre producători şi procesatori. Nu greşim prea mult când afirmăm că asistăm în această perioadă la o adevărată bătaie de joc la adresa producătorilor autohtoni, care nu pot primi decât maxim 2.000 - 2.500 de lei pentru un kilogram de grâu, cu mult sub preţul de cost de 4.500 lei/kg. O astfel de stare de lucruri delicată şi periculoasă nu poate continua la infinit. Faptul că statul nu intervine, din raţiuni mai mult sau mai puţin obiective, nu face altceva decât să pericliteze producţia de grâu a României pentru anul viitor, şi, implicit, dezvoltarea agricul­turii, capitol distinct al negocierilor pentru integrarea în Uniunea Europeană. Am ajuns în ingrata situaţie, ca unii dintre cei mai mari producători agricoli de grâu din ţară să înregistreze pierderi enorme în acest an, de 3-4 milioane de dolari. Aceste anomalii mi-au fost sesizate de mai mulţi producători agricoli, în calitatea mea de vicepreşedinte al Asociaţiei Fermierilor din România, care au ameninţat chiar că nu vor mai fi dispuşi să mai cultive grâu pentru anul viitor, în condiţiile în care pierderile sunt enorme.
    Stimate domnule ministru,
    Statul şi autorităţile competente trebuie să intervină prompt şi urgent pentru a dezamorsa acest conflict, care poate genera un precedent periculos şi nefast în­tre producători şi procesatori.
    În calitatea mea de membru al Comisiei pentru Agricultură, silvicultură, indus­trie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, precum şi de vice­pre­şedinte al Asociaţiei Fermierilor din România, mă adresez dvs. în numele miilor de pro­ducători agricoli autohtoni care sunt în pragul disperării şi la limita supra­vieţuirii.
    Vă solicit să interveniţi urgent pentru stoparea acestei crize fără precedent în istoria post-decembristă, care este în măsură să conducă la moartea clinică a agriculturii româneşti. Este necesar să vă implicaţi temeinic în rezolvarea acestor divergenţe anormale, şi, în primul rând, trebuie să aveţi în vedere măsura stopării imediate a importurilor de grâu pentru anul în curs. De asemenea, vă cer res­pectuos să uzaţi de prerogativele pe care le aveţi şi să dispuneţi implementarea pe piaţa grâului a preţului de intervenţie, prin achiziţionarea unei cantităţi de un milion de tone de grâu la preţul de 4.500 lei/kg. Doar astfel vom putea să venim în mod real în sprijinul producătorilor agricoli autohtoni, pentru a le reda şansa de a începe un nou ciclu de producţie în toamna acestui an. Oricât de netemeinică ar putea fi catalogată această măsură, nu putem lăsa producătorii agricoli la dis­creţia fenomenelor sălbatice din economia de piaţă românească. Din datele statistice pe care le am la dispoziţie rezultă că cea mai mare evaziune fiscală se înregistrează pe piaţa grâului. De aceea, prin aceste măsuri vom avea posi­bi­li­tatea de a elimina mafia care s-a instaurat şi controlează acţiunile ilegale de pe piaţa cerealelor.
    Trebuie să avem în vedere şi faptul că toate ţările civilizate recurg la acordarea de subvenţii pentru producătorii agricoli, uzând de diferite căi de ajutorare a a­cestora, în vederea dezvoltării durabile a acestui sector deosebit de important al economiei. Trebuie să intervenim de urgenţă cu măsuri concrete, să le garantăm acestor producători batjocoriţi fără motiv un preţ de achiziţie corect şi o piaţă de desfacere sigură.
    Domnule ministru,
    Revin asupra rugăminţii mele de a interveni prompt pentru a salva România de acest pericol iminent, al pierderii iremediabile a pieţei autohtone a grâului.
    Ca un bun profesionist ce sunteţi, vreau să cred că veţi lua măsurile care se im­pun pentru salvarea agriculturii româneşti, chiar dacă este nevoie să faceţi abstracţie de consecinţele politice pe care le pot avea astfel de acţiuni de spri­ji­nire a furnizorilor de grâu autohtoni". Cu multă consideraţie,

---

     Tabăra internaţională de artă "Inter-Art", organizată anual la Aiud de fundaţia cu acelaşi nume, este o manifestare culturală intrată deja în tradiţie. Deschiderea oficială a ediţiei de anul acesta a Taberei "Inter-Art" are loc astăzi, 11 august 2005, ora 18,00, la sediul Primăriei. Ca în fiecare an, şi de această dată în tabără au sosit invitaţi (aproximativ 40 de artişti) din toate colţurile lumii: Austria, Al­ba­nia, Anglia, Bulgaria, China, Egipt, Germania, Grecia, Haiti, India, Serbia, Re­publica Moldova, Rusia, Spania, S.U.A., Turcia, Ungaria şi, desigur, de la noi din ţară. Pentru prima dată în acest an participă şi un artist din Irak. Iată câteva re­pere din programul de desfăşurare a taberei: vernisajul expoziţiei de mail-art; ma­să rotundă cu tema "Arta din ţara ta", simpozion "Dialog între generaţii"; expoziţie "in memoriam" Jacek Cichon; excursie la Rimetea; întâlniri cu tineri artişti aiu­deni şi, nu în ultimul rând, program liber pentru creaţie, cu precizarea că lucrările realizate în tabără vor fi expuse în cadrul unei expoziţii finale. Vom reveni. (I.H.)

---

     Am luat la cunoştinţă cu stupefacţie de faptul că numeroase articole cu fo­tografii care descriau evenimente petrecute în timpul Revoluţiei din 1989 au dis­părut din colecţiile de ziare ale Bibliotecii Judeţene Alba. Este vorba de pasaje întregi din ziarul local "Unirea", porţiuni din ediţiile numerelor publicate în acea vreme fiind decupate de persoane necunoscute. Aceste delicte au ieşit la iveală în urma unui amplu control al Consiliului Judeţean, care a relevat faptul că nu­me­roase articole, informaţii sau chiar pagini ale ziarelor din timpul Revoluţiei şi de după au dispărut. În calitatea mea de deputat, mă raliez poziţiei preşedintelui CJ Alba, Ion Dumitrel, care a sesizat Poliţia în vederea cercetării amănunţite a a­ces­tui caz. Este foarte clar că persoanele care au decupat articolele despre Re­vo­luţie din colecţia de ziare a Bibliotecii Judeţene "Lucian Blaga" trebuie urgent i­den­tificate şi trase la răspundere, conform legilor în vigoare. Tocmai de aceea, so­licit şefului IPJ Alba, comisarul Tudor Grindean, să se ocupe personal de su­pravegherea bunului mers al anchetei în acest caz şi luarea măsurilor în con­secinţă. Nu putem fi de acord cu aceste metode de profanare a istoriei oraşului, iar speţa de faţă tocmai la un astfel de fapt se referă, de o gravitate extremă.