Remanierea era o alternativă la alegerile anticipate şi o şmecherie prin care guvernul încearcă să-şi recapete popularitatea. Dar o remaniere reală, pe criteriile capacităţii de gestionare a problemelor cu care se confruntă Guvernul, nu o re­maniere de imagine şi de cumetrie, ca aceea la care a procedat acum Alianţa DA. Analiştii sunt de părere că nu de re­maniere era nevoie, ci de o restructurare în toată puterea cuvântului şi că mărunta "ajustare" pe care şi-au permis-o gu­ver­nanţii arată doar un singur lucru: Alianţa nu are oameni pe care să-i promoveze şi să-i responsabilizeze (sau îi ascunde pe cei capabili, eliminându-i din cursa pentru promovare pe motive de indisciplină sau de imagine). Dar să ne aplecăm asupra înlocuitorilor celor patru miniştri propuşi să fie schimbaţi din funcţii!
    La Sănătate, în locul lui Mircea Cinteză a fost propus Eugen Nicolăescu. S-a ales varianta unui finanţist, a unui om care să nu aibă nici o legătură cu lumea me­dicală, considerându-se probabil că cele mai mari probleme ale sistemului medical sunt cele legate de bani. (Sunt convins că dl. Nicolăescu va afla curând că realitatea e alta...) Nicolăescu este liderul grupului parlamentar PNL şi pur­tător de cuvânt al liberalilor, are studii de specialitate (finanţe) şi a fost, între 1999 şi 2000, secretar general adjunct al Ministerului Finanţelor, în mandatul lui Decebal Traian Remeş. De pe poziţia de purtător de cuvânt, Nicolăescu învinuia... presa că alimentează tensiunile din interiorul PNL, îl persifla pe Emil Boc că "bo­căneşte", iar ca membru în structurile de conducere ale PNL se pare că şi-a fo­losit influenţa pentru a exercita presiuni asupra propriilor colegi din "grupul lui Sto­lojan" (aşa cum s-a întâmplat în Sibiu, de pildă).
    La Finanţe, în locul lui Ionuţ Popescu, Sebastian Vlădescu. De ce? Păi Po­pescu nu s-a înţeles de la început cu liderii PNL din eşalonul al doilea, mai ales după ce a refuzat să facă numiri pe criterii politice la direcţiile descentralizate ale finanţelor publice şi să subvenţioneze "Tractorul". Ultima contră, pentru care a fost certat de însuşi premierul Tăriceanu, a fost în urma declaraţiei sale cu privire la majorarea TVA cu două-trei procente, începând de anul viitor. Dar cine este Se­bastian Vlădescu? De profesie economist, a fost în perioada 1997-2000 con­silier şi, ulterior, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, în intervalul 2000 - ia­nu­arie 2001 a fost membru în Comisia de Privatizare a BCR, el a reprezentat MF în Consiliul de Administraţie al CEC, iar în prezent este membru în CA al Petrom şi Upetrom. Aşadar, a făcut de două ori parte din guverne neperformante... La In­tegrare, în locul lui Ene Dinga, Anca Boagiu. Ceea ce ştim despre dânsa este faptul că i s-a imputat o "eroare" de vreo câţiva kilometri în reabilitarea autostrăzii Bucureşti-Piteşti, şi că a fost reclamată împreună cu preşedintele Băsescu la PNA, în cazul "Atlas Pilot", o firmă constănţeană care susţinea că cei doi foşti miniştri ai Transporturilor au dat ordine şi instrucţiuni nelegale, în folosul unor persoane juridice private, ceea ce ar fi produs o pagubă de peste 200 de milioane de dolari firmei respective. În locul lui Gheorghe Seculici (vicepremier responsabil cu ministerele economice, cumătru cu şeful statului) este propus Gheorghe Po­gea. Acesta este sprijinit puternic de Adriean Videanu, care-l desemna ca suc­cesor al său încă din luna ianuarie a acestui an. Pogea este cel care conduce în parte afacerile lui Videanu, din postura de manager general la Marmosin Simeria (nu a candidat pentru Parlament şi nu a fost inclus nici în cabinet, tocmai pentru a se ocupa de afaceri în continuare.) În locul vacant rămas după plecarea Monei Muscă, la Cultură va fi numit Adrian Iorgulescu (nu mai este un secret pentru nimeni), şeful Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, care a de­cla­rat deja că imediat după instalarea sa angajaţii MCC vor fi evaluaţi, iar "cei ce vor dori să plece... sunt liberi".
    Aşadar, schimbări previzibile, dar care nu vizează o mai bună funcţionare a Gu­vernului, ci o mai judicioasă repartizare a fidelilor celor mai puternici oameni din stat, în momentul de faţă: Tăriceanu şi Băsescu. (Căci, de pildă, dacă Bă­ses­cu nu-l înghite pe Sebastian Vlădescu, este însă foarte apropiat de Anca Boa­giu...) Iar această remaniere, în cele din urmă, nu rezolvă problemele cu care se confruntă Guvernul!

---

     După ce nu demult deputatul PNL de Alba, Tiberiu Bărbuleţiu, s-a implicat în soluţionarea problemelor Penitenciarului de maximă siguranţă Aiud, el a avut ieri o iniţiativă similară, invitând un grup de ziarişti din presa locală să-l însoţească într-o vizită inopinată la Spitalul Judeţean de Urgenţă. Scopul vizitei a fost pre­luarea problemelor cu care se confruntă unitatea sanitară, pentru a încerca să iden­tifice soluţiile necesare. La întâlnire au participat contabilul-şef al unităţii sani­tare, Rodica Munteanu, directorul spitalului, dr. Călin Potor şi directorul Direcţiei de Sănătate Publică, dr. Ion Munteanu. Din discuţii a rezultat faptul că bugetul pentru acest an al spitalului a fost, de fapt, impus şi nu negociat, din cele 250 de miliarde de lei cerute Spitalul Judeţean de Urgenţă primind doar 60 la sută, adică 150 de miliarde. Pentru plata facturilor către furnizorii de utilităţi publice (gaz, curent electric, apă), Spitalul Judeţean a primit doar 5,6 miliarde de lei, deşi ar avea nevoie de 16 miliarde, în timp ce pentru asigurarea hranei, unitatea a putut dispune de numai 2,5 miliarde, din cele peste 12 miliarde necesare. Dacă fur­nizorii de alimente nu ar fi dat dovadă de înţelegere, bolnavii internaţi nu ar mai fi avut ce să mănânce încă din luna mai. Pentru plata drepturilor salariale ale celor peste 1.100 de angajaţi ai spitalului şi secţiilor externe (neurologie, TBC, boli in­fecţioase etc.), care reprezintă 70 la sută din bugetul unităţii, se cheltuie 14,5 mi­liarde de lei anual. La aceasta se adaugă faptul că tariful pe caz medical rezolvat (DRG), adică toate cheltuielile făcute cu un pacient internat, model de finanţare preluat în anul 2001 din sistemul sanitar australian, nu a fost actualizat conform realităţii existente, făcându-se o medie a costurilor pentru cei 25.000 de pacienţi rezolvaţi în anul 2004. Dar tariful a scăzut anul trecut până la nivelul înregistrat în anul 2002, deşi complexitatea serviciilor medicale a crescut. În plus, nu au fost luate în calcul inflaţia şi majorările salariale succesive din această perioadă. Ro­dica Munteanu a spus că Spitalul Judeţean Alba s-a numărat printre cele 23 de unităţi sanitare-pilot în care s-a implementat acest sistem, iar în acest an spitalul beneficiază de un tarif DRG de 9,5 milioane de lei, care se indexează cu indicele de complexitate a cazului rezolvat, în speţă 0,726. În schimb, Spitalul Judeţean Deva, de exemplu, intrat în sistem abia de curând, dar care rezolvă anual cam acelaşi număr de bolnavi, primeşte un tarif de 12,1 milioane, la un indice de 0,730. Nu în ultimul rând, uni­tatea sa­nitară albaiuliană nu poate deconta anumite cheltuieli, cum ar fi o pacientă care nu poate fi externată, pentru ca unitatea sanitară să-şi poată recupera banii de la bugetul asigurărilor de sănătate. Dr. Călin Potor a oferit ca exemplu cazul unei bolnave internate de câţiva ani în spital care supravieţuieşte doar conectată la aparate, iar menţinerea ei în viaţă costă spitalul aproximativ 4 miliarde de lei pe an. Pe de altă parte, unitatea nu poate să intre în posesia sumelor datorate de celelalte spitale din judeţ pentru care a efectuat diferite servicii medicale, deoarece nici acestea nu au bani. Totodată, serviciile medicale pe care le poate oferi spitalul au fost limitate. De exemplu, analizele de la­borator au fost acordate prin lege laboratoarelor private, iar apa­ratura performantă a spitalului stă acum aproape nefolosită. De asemenea, ra­diologia nu poate efectua toate genurile de radiografii. În schimb, conducerea Spitalului Judeţean "a ţinut cu dinţii" ca pacienţii să nu fie nevoiţi să aducă me­dicamente de acasă, aşa cum se întâmplă la alte spitale, lunar fiind cheltuite 3,6 miliarde de lei pentru procurarea produselor farmaceutice de bază. Dr. Călin Po­tor a spus că în aceste condiţii degeaba sunt acuzaţi directorii de management defectuos şi se schimbă conducerile spitalelor, că situaţia rămâne tot nere­zol­vată. El consideră că soluţia o reprezintă actualizarea tarifului pe caz rezolvat, conform situaţiei reale, iar spitalele să poată jongla cu capitolele bugetare. Ori­cum, dr. Potor a menţionat că până la sfârşitul lunii viitoare va întocmi un proiect al bugetului spitalului pentru anul 2006, potrivit noii Legi a spitalelor şi va încerca să lupte cu toate forţele pentru a obţine banii, pentru ca unitatea să aibă "un buget realist, serios şi normal". Medicul Potor a spus că Spitalul Judeţean func­ţionează în prezent la aceeaşi stare de normalitate ca în fiecare guvernare, fiind subfinanţat. Şi dr. Ion Munteanu, directorul DSP Alba, a declarat că spitalul su­feră de sub­finanţare cronică, dar spre deosebire de alte zone ale ţării în judeţul nostru nu au fost înregistrate probleme atât de grave, cum ar fi lipsa medi­ca­mentelor, iar actul medical s-a îmbunătăţit. Sănătatea nu poate merge bine, dacă celelalte ramuri ale economiei merg prost, a spus dr. Munteanu. El a explicat că suma cu care contribuie un asigurat la bugetul Sănătăţii este mai mare dacă acesta are un salariu mai mare, deoarece contribuţia la CAS se face procentual, astfel că ar exista mai mulţi bani pentru finanţarea sistemului sanitar. Din infor­maţiile pe care le deţine, dr. Munteanu a spus că în România contribuţia asigu­raţilor la CAS este de 70 de euro/an, în timp ce în Bulgaria cuantumul acesteia este dublu, iar în Germania, de 20 de ori mai mare. În plus, 4,1 milioane de con­tribuabili la bugetul asigurărilor de sănătate susţin peste 22 de milioane de be­neficiari ai serviciilor medicale, copiii, militarii, deţinuţii, şomerii şi pensionarii având gratuitate la asistenţa sanitară. Deputatul PNL de Alba, Tiberiu Bărbuleţiu, a declarat că va prezenta comisiei de sănătate din Camera Deputaţilor aceste probleme, în vederea iniţierii unui proiect legislativ de modificare a ta­rifelor DRG, mai ales că el este de părere că a existat o conotaţie politică la stabilirea ta­rifelor, îndeosebi în zonele miniere. De asemenea, la solicitarea dr. Călin Potor, va lua legătura cu ministrul Apărării Naţionale, conjudeţeanul nostru Teodor Ata­nasiu, pentru a face demersurile necesare cu scopul trecerii cu titlu gratuit a unor obiecte de veselă de la unităţile militare în desfiinţare la Spitalul Judeţean Alba. Liberalul va primi un halat alb în dar din partea directorului spitalului, fiind primul parlamentar de Alba care a vizitat în acestă legislatură unitatea sanitară pentru a afla despre problemele cu care se confruntă aceasta, fără a avea un interes per­sonal.

---

     Preşedintele actual Traian Băsescu şi ziaristul Sorin Roşca Stănescu au fost prieteni aproape 15 ani, acesta din urmă fiind multă vreme pionul de legătură între aripa Roman-Băsescu (desprinsă din FSN) şi omul de afaceri Dinu Patriciu, pe atunci şeful aripii tinere din PNL. Cotidianul "Ziua", controlat de Stănescu a fost unul dintre ziarele ce l-au susţinut constant pe Băsescu iar Mircea Stănescu, fiul ziaristului, este deputat PD (pus pe listele parlamentare chiar de şeful statului). Aşadar, pe cei doi îi apropie multe lucruri... Relaţiile dintre ei s-au răcit în timpul arestării omului de afaceri Dinu Patriciu, de care Sorin Roşca Stănescu era foarte apropiat. În ziua în care Dinu Patriciu a fost chemat la Parchet, Traian Băsescu susţine că ar fi fost contactat telefonic de "un ziarist" şi ameninţat. Numele zia­ris­tului a fost dezvăluit ieri de însuşi preşedintele Băsescu, în cadrul unei şedinţe "istorice" a Clubului Român de Presă: Sorin Roşca Stănescu. Cel acuzat a afir­mat ieri că preşedintele nu are probe prin care să-şi dovedească acuzele, aşa că îşi rezervă dreptul de a acţiona în instanţă, după o consultare cu avocaţii... Pe de altă parte, surse apropiate preşedintelui susţin că acesta este pregătit să-şi do­vedească acuzaţiile apelând inclusiv la desfăşurătorul pe care sunt înregistrate numerele de telefon de la care a fost apelat la Cotroceni în ziua respectivă. (I.H.)

---

     Lucrători din cadrul Postului de Poliţie Rădeşti au organizat, în dimineaţa zilei de duminică, 21 august, între orele 2.00-6.00 o acţiune al cărei scop a fost de­pistarea neregurilor în trafic. Cu această ocazie au fost depistaţi trei tineri care, după ce s-au distrat de minune la discoteca din comună, au uitat că trebuie să respecte legea privind circulaţia rutieră. Astfel Vasile M., din Rădeşti, în vârstă de 21 de ani, a fost oprit de poliţiştii care au constatat că tânărul nu deţine permis de conducere şi în plus emana miros de alcool. A fost condus la Spitalul mu­nicipal din Aiud unde i-au fost recoltate probe biologice în vederea stabilirii alco­olemiei. Vasile M. este cercetat pentru comiterea infracţiunii de conducere pe dru­murile publice a unui autoturism fără a deţine permis auto. De asemenea au fost prinşi băuţi la volan şi Adrian P. şi Ovidiu M., ambii din Aiud, acestora fiindu-le reţinute în vederea suspendării permisele de conducere. (L.I.)

---

     Perioada 19-21 august a fost una încărcată pentru jandarmii din cadrul In­spectoratului de Jandarmi Judeţean "Avram Iancu" Alba ce au fost nevoiţi să des­făşoare o serie de acţiuni de asigurare a ordinii şi siguranţei publice la 6 mani­fes­tări cultural-artistice şi sportive desfăşurate în mai multe localităţi din judeţ. Astfel peste 90 de jandarmi au fost prezenţi la "Zilele berii Burger" din municipiul Alba Iulia, "Zilele Sebeşului", "Zilele Bergenbier" în oraşul Cugir, "Zilele Minerului" în Roşia Montană, "Cununa Grâului" în Bucerdea Vinoasă şi nu în ultimul rând la meciul de fotbal disputat pe stadionul din Alba Iulia. Deşi numărul persoanelor prezente la cele 6 manifestări a fost foarte mare "oamenii ordinii" au reuşit să asi­gure un climat de siguranţă civică corespunzător, fără a exista incidente majore. Cu toate acestea au fost aplicate 11 sancţiuni contravenţionale pentru încălcarea legii 61/1991 - lege privind ordinea şi liniştea publică, cu alte cuvinte tot au exis­tat scandalagii. Valoare totală a amenzilor a fost de 700 de lei RON. (L.I.)

---

     Într-un comunicat de presă al Instituţiei Prefectului se arată că restricţiile de circulaţie în zilele de sâmbătă şi duminică pentru maşinile de peste 7,5 tone pe DN 1 Sibiu-Sebeş-Alba Iulia-Cluj Napoca şi pe DN 7 Sebeş-Deva vor fi ridicate, în urma demersurilor făcute de prefectul Cosmin Covaciu. În baza solicitării făcute de Instituţia Prefectului judeţului Alba, a fost elaborat un proiect de ordin comun al ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi ministrului Adminis­traţiei şi Internelor, aflat în curs de avizare, prin care se restrâng sectoarele de drum restricţionate. Prin acest proiect, cele două sectoare ale drumurilor naţio­nale care tranzitează judeţul Alba nu sunt supuse restricţiei, se arată în adresa nr. 46.267/15.08.2005 primită de Instituţia Prefectului din partea Ministerului Ad­mi­nistraţiei şi Internelor.(R.G.)