Gata, nu mai vrem pământ, orice ar spune Coşbuc! Păi ce să facem cu el? Din pământ nu am văzut încă nici un ţăran şi nici un crescător de animale îm­bogăţindu-se. Noi vrem... Parlament. Vrem politică, vrem să fim demnitari. Asta-i adevărata metodă de îmbogăţire. Avem destule exemple de iluştri necunoscuţi fă­ră avere moştenită de la părinţi, care s-au căpătuit făcând politică. Au intrat în toate partidele posibile (ba au mai şi înfiinţat unele noi), au asudat zdravăn de la toate tribunele posibile, declamându-şi grija pentru soarta amărâtului ăstuia de popor românesc, au făcut după aia curăţenie "la locul de muncă" aşa, cu dosul palmei (ştergându-se la gură), au depăşit toate limitele doctrinare, au schimbat toate culorile politice şi s-au înregimentat sub orice stindard, numai să se vadă aleşi. Iar când s-au văzut în fruntea bucatelor au ştiut să-şi însuşească cele mai zdravene bucăţele (case, terenuri, maşini, conturi bancare), de nici nu-i mai încap topurile bogaţilor... Averi care s-ar fi adunat, în mod normal, în câteva generaţii, au fost adunate de câte un singur individ, în numai câţiva ani de "activitate politică".
    Un exemplu în acest sens îl reprezintă fostul ministru al Economiei, actual­mente deputat PSD, Dan Ioan Popescu. Acesta este primul demnitar "greu" care ajunge să fie controlat la avere de către Comisia de Control a Averilor de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Şi el şi soţia, deoarece acesta susţine că mare parte din averea sa provine de la consoarta alături de care trăieşte din anul 1995. În 15 ani de politică, DIP a reuşit să strângă o avere echivalentă cu peste 11 mi­lioane de euro, adică aproximativ 400 de miliarde de lei. Drept com­paraţie, totalul veniturilor înregistrate la Consiliul Judeţean Alba pe anul în curs au fost de apro­ximativ 720 de miliarde de lei. Iar judeţul Alba, din punct de vedere al veniturilor, este un judeţ mediu. Sunt judeţe care înregistrează venituri anuale cifrate la mai puţin de 400 de miliarde de lei. Cu alte cuvinte, averea unui singur politician poate fi socotită mai mare decât veniturile unei întregi administraţii judeţene pe un an de zile! Iată ce se află pe lista alesului care "luptă şi luptă şi dă-i şi dă-i" pentru bi­nele poporului: *5 case în Bucureşti şi o casă de vacanţă la Azuga; *2 terenuri agricole în judeţul Ialomiţa, în suprafaţă de 20 ha.; *un teren extravilan în comuna Pantelimon, în suprafaţă de 11.000 mp.; *6 terenuri intravilane în Bucureşti, Brea­za, Azuga şi Mogoşoaia, în suprafaţă totală de peste 47.000 mp.; *un autoturism de lux marca Audi, fabricat în 2002; *în conturi: 748.556.338 lei vechi, 102.248 dolari şi 150.032 euro; *venituri din chirii în valoare de 41.800 de euro şi 20 de milioane de lei vechi; bijuterii şi obiecte de artă în valoare de 128.000 de euro şi 200 de milioane de lei vechi etc. Toate acestea în câţiva ani de politică...
    În aceste condiţii, propunem să ne îmbogăţim cu toţii prin aceeaşi metodă. Adică, să se dea o lege prin care fiecare român să ajungă la putere (ca demnitar: senator, deputat, ministru, secretar de stat etc.), cel puţin timp de patru ani, prin rotaţie. Astfel, în vreo 20-30 de ani vom fi trecut cu toţii pe la "fruntea bucatelor" şi vom scăpa definitiv de sărăcie. Prin urmare, nu mai vrem pământ. Ce să facem cu el? Noi vrem putere politică, vrem... Parlament!

---

     În general, în zilele de vacanţă oamenii uită de cele lăsate în urmă acasă şi îşi petrec timpul liber cât mai plăcut posibil. Însă, de multe ori revenirea la propriul cămin nu este tocmai plăcută, mai ales când observi că din camere, bucătărie sau baie îţi lipsesc diferite bunuri şi constaţi cu stupoare că acestea ţi-au fost furate. Aşa i s-a întâmplat şi unui cugirean, care, reîntors acasă după ce a fost plecat în concediu, a rămas mai mult ca sigur surprins când a văzut că locuinţa i-a fost "călcată" de hoţi. Ştefan Furdui, din Cugir, i-a anunţat pe poliţişti că în pe­rioada 9-28 august, zile în care el a fost plecat de la domiciliu, autori necunoscuţi i-au prădat casa. Hoţii au spart unul dintre geamurile imobilului, au pătruns în interior de unde au sustras un televizor şi două seturi de tacâmuri, valoarea totală a prejudiciului fiind estimată la suma de 600 de lei RON. Fapta nu dovedeşte altceva decât că hoţii nu obosesc şi, mai mult, nu-şi iau concediu niciodată. În cau­ză, poliţia continuă cercetările pentru a stabili identitatea autorilor furtului şi a recupera bunurile furate. (L.I.)

---

     Firma americană Bechtel, care lucrează la una dintre autostrăzile româneşti aflate în construcţie având un punct de lucru la Ocolişel, va acorda în cele din urmă sprijinul în utilaje promis autorităţilor din comuna Ocoliş pentru realizarea drumului din satul Lunca Largă. Pentru scurt timp ajutorul firmei Bech­tel a fost pus sub semnul incertitudinii, din cauza unor restanţe în sumă de aproximativ 70 de milioane de dolari pe care societatea o avea de încasat din partea statului român. Subprefectul Clement Negruţ a declarat că se pare că problemele au fost rezolvate, pentru că un excavator al firmei americane a fost deja pus în mişcare pentru a traversa dealul, îndreptându-se spre comuna Ocoliş. El a precizat că directorul Drew Slaton a promis că va mobiliza la Lunca Largă mai multe utilaje grele, astfel ca în cel mult două săptămâni circulaţia rutieră pe drumul afectat de inundaţii să poată fi reluată. Totodată, Clement Negruţ a menţionat că firma Bech­tel ar putea face şi alte sponsorizări pentru ajutorarea sinistraţilor din comuna Ocoliş.(R.G.)

---

     Am semnalat în repetate cazuri, în acest an, ieşirile în decor ale colegului deputat PSD Mugurel Liviu Sârbu. De câteva ori, domnia sa a ocupat nejustificat paginile cotidianelor locale cu luări de poziţie cel puţin năstruşnice, ca să nu le nu­mesc deplasate, aşa cum ar trebui. Unul din recentele derapaje ale par­la­men­tarului de Alba (deşi el este mai mult un parlamentar de Sebeş, că nu prea este văzut prin alte zone ale judeţului), se referă la pseudo-atribuirea denumirii de Co­legiu Tehnic Grupului Şcolar Industrial din municipiul Sebeş. Domnul Sârbu s-a bătut cu cărămida în piept că, în urma demersurilor sale, la ministerul de resort s-a reuşit schimbarea denumirii liceului respectiv, cu acte în regulă. Nu in­ten­ţionez să-i dau peste nas mai entuziastului meu coleg. Vreau doar să-i atrag a­tenţia că vorbeşte gura fără el şi aruncă "perle" mincinoase înspre opinia publică din judeţul care l-a trimis să fie onest în Parlament. De altfel şi şefii săi pe linie politică spun acelaşi lucru despre el ca şi ceilalţi parlamentari de Alba ai PSD. Mărturie stau declaraţiile d-lui Miron Mitrea şi Ioan Rus. Referitor strict la cazul de faţă, Mugurel Sârbu a indus în eroare, voit sau nu, atât populaţia municipiului Sebeş, cât şi conducerea şi elevii Grupului Şcolar Industrial. Astfel, Direcţia Ge­nerală de Evaluare, Prognoze, Strategii şi Programe pentru Învăţământul Pre­universitar, din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a trimis Inspectoratului Şcolar al judeţului Alba o adresă care-l contrazice flagrant şi definitiv pe deputatul Mugurel Sârbu. "Referitor la solicitarea dvs. de schimbare a denumirii Grupului Şcolar Industrial din oraşul Sebeş în Colegiu Tehnic, vă comunicăm că, în urma consultării documentaţiei înaintate, am constatat că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de OMEN nr.3435/2000. Vă sugerăm să atribuiţi unităţii de învăţământ numele unei personalităţi a cărei activitate să aibă o legătură directă cu spe­cializările şcolarizate", se arată în adresa respectivă. După cum se vede, docu­mentul dezminte în totalitate afirmaţiile deputatului PSD. De aceea, îi recomand să nu mai vorbească nefondat şi, dacă are vreun mesaj de comunicat opiniei pu­blice, să se documenteze în prealabil.

---

     Subprefectul Clement Negruţ a declarat că, în urma discuţiilor purtate săp­tă­mâna trecută cu conducerea Direcţiei Regionale de Drumuri Naţionale din Cluj-Napoca, în următoarele zile vor începe lucrările la DN 67 C Şugag-Oaşa-limită jud. Vâlcea. El a precizat că, într-o primă fază, au fost alocate 10 miliarde de lei, dar speră ca suma să fie suplimentată în viitorul apropiat cu cel puţin 2-3 miliarde de lei, astfel ca până la sfârşitul anului şoseaua naţională să fie accesibilă tra­ficului rutier. În timpul unor vizite efectuate în legislatura trecută în judeţul Alba, fosta conducere a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a pro­mis bani pentru reabilitarea acestui drum, dar fondurile nu au mai ajuns nici până în prezent în judeţul Alba, motiv pentru care execuţia lucrărilor va putea începe abia acum.(R.G.)

---

     La propunerea vicepreşedintelui CJ Alba, Dan Simedru, consilierii judeţeni au aprobat un proiect de hotărâre privind sprijinul acordat Direcţiei de Asistenţă So­cială şi Protecţie a Copilului (DGASPC), în parteneriat cu Asociaţia "Filantropia Ortodoxă" Alba Iulia, pentru înfiinţarea unei reţele medico-sociale de îngrijire la do­miciliu a persoanelor vârstnice. Astfel, printr-o convenţie de parteneriat s-a sta­bilit ca, în judeţul nostru, în localităţile Alba Iulia, Aiud, Ocna Mureş, Zlatna şi Va­lea Lungă să funcţioneze punctele de lucru din cadrul reţelei, cu scopul de a sa­tisface nevoile a cel puţin 125 de persoane vârstnice, cu grad ridicat de de­pen­denţă socială. Contribuţia DGASPC (respectiv a Consiliului Judeţean Alba) la a­cest parteneriat se rezumă la finanţarea cheltuielilor de salarizare a 10 persoane ce urmează a fi angajate în reţea: 5 asistenţi sociali şi 5 asistenţi medicali. Toate celelalte cheltuieli (salariile personalului administrativ, hrana asistaţilor, medi­ca­mente, întreţinere, poştă, telefon, fax, transport etc.), vor fi asigurate de "Filan­tro­pia", respectiv de către Guvernul României şi Biserica Ortodoxă Română. Su­me­le, prezentate de coordonatorul şi iniţiatorul proiectului, pr. Nicolae Ignat, pre­şe­dintele "Filantropiei Ortodoxe" Alba Iulia, se cifrează la 2,5 miliarde de lei, din ca­re 786 de milioane lei reprezintă contribuţia CJ Alba. După cum se arată în ex­punerea de motive semnată de vicepreşedintele Simedru, reţeaua va deveni ulte­rior un compartiment distinct în cadrul Serviciului protecţie de tip familial şi in­ter­venţie în caz de urgenţă, al DGASPC Alba. (I.H.)

---

     Duminică, 28 august a.c., în cadrul Festivalului "Zilele lemnarilor din Munţii Apu­seni" de la Mătişeşti - Horea, pe lângă alţi câţiva fii ai satului şi interpreţi renumiţi de muzică populară, Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, a fost declarat cetăţean de onoare al comunei Horea. Pentru francheţea şi co­rec­titudinea dovedite în conducerea CJ Alba, precum şi pentru ajutorul substanţial în renovarea bisericuţei din Mătişeşti, moţii l-au îndrăgit destul de repede pe dl. Du­mitrel. De altfel, sâmbătă, în cadrul slujbei de sfinţire a bisericii, ca o re­cu­noaş­tere a eforturilor depuse de domnia sa pe linia sprijinirii şi ajutorării construcţiei şi renovării lăcaşurilor de cult din întreg judeţul, ÎPS Andrei, arhiepiscopul Alba Iuliei, i-a înmânat d-lui preşedinte Dumitrel Crucea Arhiepiscopiei, una dintre cele mai însemnate distincţii ale Bisericii Ortodoxe Române. (T.M.)

---

     Aproape 6 la sută din cei 402 liceeni înscrişi la proba scrisă a celei de-a doua sesiuni a bacalaureatului au absentat, fiind vorba de 23 de elevi, a declarat prof. Alexandra Popa, inspector şcolar în cadrul IŞJ Alba. Ea a precizat că nu au fost înregistrate incidente majore şi nici unul din cei 379 de liceeni prezenţi nu a fost eliminat, aşa cum s-a întâmplat la prima probă scrisă de acum o lună. (R.G.)

---

     Doar veteranii de război care au primit decoraţii pe front vor primi des­păgubiri băneşti, dacă nu au fost împroprietăriţi cu pământ, potrivit legii, nefiind des­pă­gu­biţi foştii luptători decoraţi pe timp de pace cu Crucea Comemorativă "Cel de-al Doilea Război Mondial" sau alte distincţii. Precizarea a fost făcută de conducerea filialei "Mihai Viteazul" din Alba Iulia a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Răz­boi, deoarece sediul asociaţiei judeţene a fost luat cu asalt de diferite categorii de membri, după ce Instituţia Prefectului a anunţat recent că a primit 1,7 miliarde de lei pentru despăgubiri. Potrivit Legii 44/1994, au spus sursele citate, veteranii de război ar fi avut dreptul la 0,5 hectare de teren în intravilan sau un hectar de teren în extravilan, acolo unde nu au putut fi puşi în posesie cu suprafeţele amintite urmând să fie despăgubiţi, conform legii. Instituţia Prefectului va distribui în cu­rând veteranilor decoraţi în război cele 1,7 miliarde de lei, urmând ca în luna oc­tombrie să primească alte aproximativ 1,4 miliarde pentru soluţionarea tututor ce­rerilor depuse.(R.G.)