Integrarea în Uniunea Europeană a început să ne dea din nou frisoane. Tot mai multe voci din rândul ţărilor Uniunii clamează în ultima vreme amânarea ade­rării României şi Bulgariei chiar după anul 2008. "Respingerea Constituţiei UE la referendumurile desfăşurate în cursul acestui an în Franţa şi Olanda au arătat că alegătorii din ţările UE nu sunt încă pregătiţi pentru o nouă extindere semni­fi­ca­tivă a Uniunii" - a apreciat recent Gunter Beckstein, ministrul de Interne al lan­dului Bavaria din Germania. "Aderarea cu drepturi depline a României şi Bulgariei la 1 ianuarie 2007 sau 2008 este probabil prea devreme", a declarat un alt re­pre­zentant al CDU. Este drept că în prezent creştin-democraţii germani se află în plină campanie electorală, însă ei sunt creditaţi ca viitori guvernanţi în Germania din septembrie a acestui an. Numai gândul că s-ar putea întâmpla aşa ne în­fioară. Zilele trecute, aflat la Şcoala de vară a tinerilor liberali, ministrul nostru de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, a declarat că "amânarea integrării României în UE la 1 ianuarie 2007 înseamnă pierderi de peste două miliarde de euro re­prezentând totalul contribuţiilor Uniunii la procesul de reformă din România." În plus, "un alt dezavantaj ar fi scăderea credibilităţii politice a României" - a mai a­dă­ugat domnia sa.
    O altă veste, la fel de proastă, vine tot din direcţia Bruxelles. România ar pu­tea rămâne şi fără autostrada Nădlac - Constanţa. Potrivit unui raport dat pu­blicităţii în aceste zile de către Societatea Academică Română (SAR) "România ar putea pierde autostrada care face parte din Coridorul IV paneuropean din cauza tergiversării lucrărilor şi a bâlbâielilor politice ale guvernelor de până acum (...). Europa ne-a făcut o concesie în 1996 acceptând o variantă de autostradă avantajoasă pentru România, dar noi ne-am culcat pe o ureche timp de zece ani" - argumentează Sorin Ioniţă, preşedintele Societăţii Academice Române. După cum se ştie, culoarul IV nu era prevăzut iniţial să traverseze România pe traseul actual, ci doar s-o intersecteze între Timişoara şi Turnu Severin - Calafat. Cea mai bună rută între Europa Centrală şi Balcani este considerată a fi pe culoarul X prin Belgrad - Niş - Sofia, cel despre care de altfel se vorbeşte din nou ca o alternativă la ruta prin România. Acest culoar are un dublu avantaj. În primul rând este mai scurt, apoi are avantajul că există deja autostrăzi pe o bună parte din lungimea sa.
    Tot SAR consideră că s-au făcut două greşeli importante de natură să a­fe­cteze decizia UE de a sprijini sau nu România pe Coridorul IV. Una dintre a­cestea este proiectul de autostradă Braşov - Borş, care nu este inclus în stra­tegiile europene. Enervat de situaţia creată, preşedintele Traian Băsescu a ieşit ieri pe ecranele TV şi a aruncat "pisica" în ograda PSD-ului, spunând că "Gu­ver­nul Adrian Năstase nu a negociat nici un cent pentru finanţarea lucrărilor pe Coridorul IV". Ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, este însă optimist şi spe­ră ca până în 2010, cel târziu 2011, să se finalizeze construcţia a 826 de kilometri din cei 1.366, cât cuprinde Culoarul IV cu rutele ocolitoare ale oraşelor cu tot. Domnia sa spune că Uniunea Europeană nu mai poate da înapoi, întrucât Coridorul IV a fost deja negociat cu ţările implicate şi se regăseşte deja în anexa Tratatului de Aderare asumat de România şi UE.
    În ce priveşte Autostrada Transilvania, şi aceasta stagnează deocamdată, deoarece contractul cu Bechtel se renegociază. Şi uite aşa, ca în proverbul cu iepurii, cine aleargă după... două autostrăzi, s-ar putea să nu prindă nici una. Să tragem nădejdea totuşi că politicienii noştri se vor trezi la timp şi îşi vor stabili ca priorităţi autostrăzile României. Pentru că "prioritatea zero" ne-a făcut să cam ba­tem pasul pe loc.

---