În seara zilei de 29 august 2005, după o grea şi lungă suferinţă, Înalt Prea Sfinţitul Antonie - Mitropolitul Ardealului, Cri­şanei şi Maramureşului a fost chemat de către Dumnezeu „acasă".
    Sufletele clericilor şi credincioşilor din Tran­silvania sunt cernite în aceste mo­men­te, dar şi mângâiate de faptul că Mitro­po­litul nostru, mare atât pe tărâm teologic cât şi cultural, pleacă lăsând un nume bun. „Un nume bun este mai de preţ decât bogăţia; cinstea este mai preţioasă decât argintul şi aurul", spune Înţeleptul Solomon (Pilde 22, 1).
    Mitropolitul Antonie s-a născut la 17 no­iembrie 1926 la Stolniceni, în Basarabia. Se­minarul l-a început la Chişinău şi l-a ter­minat la Bucureşti, refugiindu-se în Ro­mâ­nia, dimpreună cu părinţii, Basarabia fiind o­cupată de trupele sovietice.
    A început Facultatea de Teologie în Bucureşti, însă implicarea sa în mişcările studenţeşti anticomuniste l-au pus în situaţia de a o sfârşi la Cluj. Aici şi-a dat licenţa în anul 1949, avându-l coordonator pe Nicolae Balca, şef de comisie fiind episcopul Nicolae Colan.
    Apoi a intrat ca vieţuitor în Mănăstirea Prislop, unde era stareţ părintele Ar­senie Boca. În curând a fost hirotonit diacon de către episcopul Aradului Andrei Mageru. În septembrie 1949 este călugărit, schimbându-i-se numele din Leonida în Antonie.
    În acelaşi an este condamnat, în lipsă, de către Tribunalul Militar Bucureşti la 7 ani de temniţă grea şi 5 ani degradare civică. S-a ascuns apoi în mai multe locuri, ajungând în sfârşit la Mănăstirea Slatina, unde era stareţ pe vremea aceea Părintele Ilie Cleopa. În cartea „Tradiţie şi libertate în spiritualitatea ortodoxă" va e­voca cu nostalgie perioada respectivă.
    În anul 1953 episcopul Partenie Ciopran îl hirotoneşte preot. Dar, cu toate pre­cauţiile, în octombrie 1954 este arestat şi întemniţat. Va trece prin mai multe în­chisori, iar în 1956 beneficiază de o amnistie şi este eliberat.
    Se înscrie la doctorat, însă înspre sfârşitul celor trei ani de studiu, datorită an­te­cedentelor, este eliminat. A ajuns şomer, apoi muncitor zilier, iar din 1961 mun­citor necalificat la Întreprinderea de prelucrare a maselor plastice din Bucu­reşti.
    În 1968, după „Primăvara de la Praga", şi-a definitivat doctoratul, sub coor­donarea Părintelui Dumitru Stăniloae, iar prin grija Patriarhului Iustinian va primi o bursă la Oxford.
    În 1970 este ales episcop, Vicar Patriarhal, făcând o misiune excepţională, atât ca şi conducător al Sectorului „Relaţii Bisericeşti", cât şi ca rector al In­sti­tu­tului Teologic.
    Membru în Comisia pregătitoare a Sfântului şi Marelui Sinod Panortodox, membru în Comitetul Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor, vicepreşedinte al Conferinţei Bisericilor Europene, membru în Comisia Internaţională de dialog cu Biserica Catolică şi membru în multe alte comisii, va reprezenta Biserica Or­to­doxă Română cu multă cinste.
    În decembrie 1979 este ales episcop al Buzăului, episcopie în care se va de­dica misiunii pastorale, edilitare şi culturale.
    În 1982 este ales Mitropolit al Transilvaniei, desfăşurând în Ardeal o activitate deosebită care nu poate fi cuprinsă într-un panegiric. Restaurarea Centrului Mi­tropolitan şi mai ales ridicarea complexului monahal de la Sâmbăta, îl fac pe Mi­tropolitul Antonie nemuritor, nu numai în faţa lui Dumnezeu, ci şi în istoria zbu­ciumată a Mitropoliei Ardealului.
    De mare importanţă a fost implicarea puternică a Mitropolitului Antonie şi în rezolvarea problemelor confesionale ce s-au ivit după căderea comunismului.
    N-am pomenit nimic despre activitatea scriitoricească, atât de bogată, rămâ­nând în urma Mitropolitului Antonie multe lucrări, atât beletristice, cât şi teo­lo­gice. Uniunea Scriitorilor l-a avut ca membru activ, iar Academia Română l-a pri­mit în rândurile ei.
    Mitropolitul Antonie a fost şi un om al credinţei. În vremurile dificile de dinainte de 1989, când pe nedreptate mi se puneau în cale fel de fel de piedici, i-am scris o scrisoare Mitropolitului. Deşi eram un umil preot, mi-a răspuns încurajându-mă şi încheind aşa: „Ce nu pot oamenii, poate Dumnezeu, aşa că aliază-te cu Dum­nezeu."
    Iar la vremea potrivită, Înalt Prea Sfinţia Sa, dimpreună cu alţi trei vlădici, m-a hirotonit episcop la Alba Iulia.
    Acum, când alergarea pământească s-a încheiat, Îl rugăm pe Dumnezeu să-i facă parte de odihnă printre aleşii Săi. Iar Mitropolitul nostru poate spune, dim­preună cu Sfântul Pavel: „Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârşit, cre­dinţa am păzit. De acum mi s-a gătit cununa dreptăţii" (2 Timotei 4, 7-8).

---

     Preşedintele Federaţiei Sanitas Alba, Marius Sepi, a susţinut ieri o conferinţă de presă în sala de şedinţe a Spitalului Judeţean de Urgenţă, punând pe tapet mai multe subiecte, atât din calitatea sa de lider sindical, cât şi din postura de con­silier judeţean PSD. Printre problemele abordate se numără situaţia acordării sporurilor pentru sindicalişti, schimbările pe criterii politice ale directorilor de spi­tale, reluarea achiziţiilor publice pentru maşini, probleme legate de turism sau ce­le privind sediul CNSLR-Frăţia. Abia când a fost atenţionat de ziarişti că subi­ecte­le politice pot fi discutate la partid, liderul Sanitas s-a conformat. El a spus că unităţile sanitare din judeţ se confruntă cu probleme legate de aplicarea Regu­la­mentului de sporuri, aprobat printr-un ordin emis în luna iulie a.c., conform căruia angajaţii spitalelor au de încasat sporuri încă din lunile ianuarie şi iulie, dar care nu au fost plătite. Prin neplata acestor sporuri, sindicaliştii acumulează pierderi importante la veniturile lunare, care pot fi irecuperabile, deoarece unele dintre sporurile cuvenite au fost majorate procentual. De exemplu, sporul pentru sala de operaţii a fost mărit de la 7 la sută la 50 la sută din salariul lunar. Marius Sepi susţine că directorii spitalelor mizează pe o "chichiţă" pentru a nu acorda aceste drepturi, potrivit căreia plata sporurilor se poate face numai cu încadrarea în bu­getul unităţii. El a recunoscut însă că la nivel naţional conducerea Federaţiei Sa­nitas a semnat un protocol cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, fiind de acord cu condiţiile prevăzute de acest document, prin care se stipulează, ca în lege, de altfel, că sporurile vor fi acordate numai cu încadrarea în cheltuielile bugetare. Sepi susţine că el s-ar fi opus atunci semnării acestui protocol, iar conducerea Sanitas şi-a asumat un risc la parafarea acordului cu ministerul, bazându-se pe eventualele rectificări de buget sau, altfel spus, "a lăsat pasărea din mână pentru cea de pe gard". Acum, liderul Federaţiei Sanitas Alba a cerut reunirea în cel mai scurt timp a Comisiei de dialog social din cadrul Instituţiei Prefectului şi a so­licitat Ministerului Sănătăţii semnarea Contractului Colectiv de Muncă pe ramura sanitară pe acest an şi deblocarea fondurilor pentru ieşirea spitalelor din criză, afirmând că banii, şi aşa puţini câţi sunt, nu sunt gestionaţi cum trebuie. El con­sideră că directorii spitalelor ar putea face eforturi mai mari pentru ca unităţile sa­nitare pe care le conduc să beneficieze de mai mulţi bani şi să transfere bu­getul de pe ultimele luni ale anului în acest trimestru, pentru a achita drepturile sala­riale şi sporurile angajaţilor. Marius Sepi a arătat că există şi acum spitale unde plata celui de-al 13-lea salariu nu a început încă sau a fost făcută doar parţial, între 40 şi 50 la sută, oferind ca exemple sanatoriile TBC din Aiud şi Câmpeni, precum şi spitalele orăşeneşti din Câmpeni, Cugir şi Ocna Mureş. Singurele uni­tăţi sanitare din judeţ unde au fost demarate demersurile pentru plata sporurilor prevăzute de ordinul ministerial sunt Spitalul Judeţean de Urgenţă şi Spitalul Mu­nicipal Blaj. În aceste condiţii, Marius Sepi a spus că va recurge la toate pârghiile legale, mergând chiar până la demararea unor acţiuni în instanţă, pentru ca an­gajaţii spitalelelor să-şi primească drepturile legale cuvenite. Spre finalul dis­cuţiilor şi-a făcut apariţia şi directorul Spitalului Judeţean, dr. Călin Potor, care a spus că sindicaliştii nu au avut acordul său pentru a susţine şedinţa în sala uni­tăţii sanitare. Dr. Potor şi-a manifestat astfel supărarea pentru faptul că Marius Sepi declarase recent presei că directorul nu l-a invitat la discuţii când spitalul a fost vizitat de deputatul liberal Tiberiu Bărbuleţiu. Mai în glumă, mai în serios, dr. Călin Potor l-a anunţat pe liderul Sanitas Alba că va invita sindicatele, nu doar în timpul unor vizite protocolare, cum a fost cea a parlamentarului de Alba, ci chiar şi la sărbătorirea propriei sale aniversări.

---

     Liderul PSD Alba, Ioan Rus, a acuzat conducerea politică a judeţului că acţi­onează în scopul unor epurări politice la nivelul spitalelor orăşeneşti şi municipale din judeţ, făcând presiuni asupra directorilor şi oferte pentru a trece la alte par­tide. El a oferit ca exemplu cazul preşedintelui PSD Blaj, dr. Mircea Frenţiu, care a fost schimbat recent din funcţia de director al Spitalului Municipal Blaj, "pe cri­terii politice". De altfel, Ioan Rus a menţionat că medicul a contestat în justiţie de­cizia de eliberare a sa din funcţie, iar PSD îl va susţine, acordându-i acestuia a­sis­tenţă juridică. În replică, secretarul coordonator al PNL Alba, Florin Măr­gi­nean, este de părere că dr. Frenţiu ar fi trebuit să-şi dea demisia de onoare imediat du­pă pierderea alegerilor de către PSD, pentru ca noua putere politică să-şi poată aplica propriul program de guvernare. "Nu-l contest ca medic sau specialist, dar, dacă aş fi fost în locul său, eu mi-aş fi depus demisia de onoare", a declarat li­beralul Florin Mărginean, subliniind că a exprimat opinia sa personală, nu a parti­dului. Declaraţia-şoc a venit însă din partea consilierului judeţean PSD, Marius Se­pi, care a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă organizate marţi de Fe­deraţia Sanitas Alba, că "numai un ipocrit poate spune că schimbările nu se fac politic". El a recunoscut ulterior că şi dr. Mircea Frenţiu fusese numit de condu­cerea PSD Alba în funcţia de director al Spitalului Municipal Blaj tot pe consi­derente politice, "pentru că astea sunt regulile jocului". Liderul sindical susţine însă că ar prefera ca în viitor schimbările să nu mai fie făcute pe criterii politice, iar în funcţiile de conducere să fie instalaţi profesionişti.

---

     După cum ştiţi, în perioada 26-28 august 2005, la Roşia Montană s-a des­făşurat cea de a doua ediţie a manifestării in­titulate "Fân Fest", organizată de structura a­so­ciativă Alburnus Maior, din localitate. Cu toată prestaţia Adei Milea, a trupei "Zdob şi Zdub", precum şi a altor artişti (de regulă non­conformişti şi protestatari împotriva a... orice, oriunde şi oricând), atmosfera generală a fost total anti-ecologică. În primul rând pentru că participanţii (în total vreo 1.500 de persoane), sosiţi de cine ştie unde, atraşi mai ales de mirajul chefului monstru (mascat în protest cultural), s-au beţivit ca la sfârşitul lumii. După fiecare dintre cele două nopţi pe­trecute "în aer liber", pe pajiştea unde a fost organizat spectacolul rămâneau zeci de tru­puri, într-un somn dospit de aburii alcoolului, dar şi... mormane de ambalaje. (Că aşa-i ecologia modernă şi protecţia mediului.) Unii dintre ei, rămaşi pe-acolo fără bani şi fără mij­loace de transport, mai rătăcesc şi acum pe marginea drumului, căutând ca­lea de întoarcere acasă. După cum ne-a declarat primarul Virgil Nariţa, care a recuperat ieri vreo cinci-şase tineri mahmuri şi i-a adus cu maşina personală până la Alba Iulia, cei mai mulţi dintre participanţi afirmă că nu se vor mai în­toarce niciodată acolo, la nici un "Fân Fest", pentru că nu au primit nimic din partea organizatorilor, nici de mâncare nici de băut, decât... fân în care să se tăvălească. Apropo de tăvăleală: concursurile organizate în fân s-au soldat cu o coloană vertebrală fracturată, o mandibulă ruptă, vreo câteva vertebre cervicale de­plasate etc. Aşa că organizatorii sunt "buni de plată" dacă vor fi acţionaţi în instanţă de concurenţi. Cu atât mai mult cu cât acestora nu li s-a cerut nici un a­cord de asumare a propriei răspunderi pentru participarea la nişte probe "sportive" neomologate...
    În final, totul e bine când se termină cu bine, chiar dacă au existat păruieli între spectatori, căci acestea s-au petrecut în interiorul perimetrului controlat de jandarmi. Adică noroc că nu a murit nimeni...

---

     În mod indirect, secretarul general al PSD, Miron Mitrea, a recunoscut într-o conferinţă de presă susţinută recent la Alba Iulia că partidul a racolat primarii altor partide pe perioada în care PSD s-a aflat la guvernare. În primul rând, el a spus că PSD nu îi va reprimi în rândurile sale pe membrii care pleacă din partid, măr­turisind că şi PSD a încurajat migraţia politică, iar acum regretă acest lucru. "Am făcut şi noi, şi rău am făcut", a spus Mitrea. Secretarul general al PSD a accen­tuat că cei care vor pleca de acum înainte din partid o vor face o singură dată. Din informaţiile pe care le deţine, în judeţul Alba 7 primari au trecut de la PSD în barca puterii. Miron Mitrea a spus însă că există şi "plimbăreţi" care au trecut de la PDSR, la ApR, PSD şi acum sunt membri ai PNL, dând lecţii de liberalism de la tribuna Parlamentului. În aceste condiţii, Mitrea a subliniat că PSD va sprijini orice iniţiativă legislativă care are ca scop stoparea migraţiei politicienilor de la un partid la altul.(R.G.)