După cum ştiţi, ministrul Justiţiei, Monica Macovei, a fost recent de acord cu modificarea Codului Penal în ceea ce priveşte eliminarea insultei şi calomniei din rândul infracţiunilor, pentru acestea nemaiexistând decât răspundere civilă. La fel au fost eliminate şi infracţiunile de adulter şi vagabondaj, pe care autorităţile oricum nu le mai aplicau de ani de zile. Din nefericire, la nivel naţional există nu­meroase cauze care intră sub incidenţa Codului familiei, care au fost judecate pe vremea lui Ceauşescu, dar care mai produc efecte şi acum, năruind definitiv des­tinele unor oameni. Un astfel de caz pare a fi şi cel al lui Vasile Băieşan, din Ighiu (Ţelna), care susţine că de 18 ani plăteşte pensie alimentară pentru un copil care nu este al său. Iată cum s-au petrecut lucrurile: Băieşan s-a căsătorit cu Iuliana Oprea în august 1982, iar în aprilie 1985 bărbatul a părăsit domiciliul con­jugal, despărţindu-se în fapt de soţia sa. Tot el a fost acela care a înaintat acţi­unea de divorţ, motivul acţiunii fiind imoralitatea soţiei. Căsătoria a fost desfăcută printr-o sentinţă definitivă a Judecătoriei Alba Iulia în decembrie 1986, iar în luna ianuarie 1987 se năştea un copil. Copilul, după cum susţine Băieşan, a fost bo­tezat Ioan Iulian şi pus în cârca lui, deşi el se despărţise în fapt de fosta soţie cu... aproape doi ani în urmă! Bineînţeles, omul a contestat paternitatea asupra minorului şi, deşi expertiza medico-legală stabilea "paternitatea nedecisă", re­cursul său a fost respins, admiţându-se acţiunea fostei soţii prin care aceasta solicita obligarea lui Băieşan la plata pensiei alimentare. De ce? Pentru că, în conformitate cu politica de partid şi de stat de pe vremea lui Ceauşescu, orice copil era musai să aibă un tată. Iar tatăl era aproape întotdeauna vinovatul, cel care plătea în cazul unui divorţ, indiferent că era tatăl natural, biologic, sau unul de tip... ţap ispăşitor. Un astfel de "ţap ispăşitor" a fost făcut şi Băieşan, pentru că Judecătoria Alba Iulia nu a luat în considerare, în anul 1987, faptul că cei doi soţi erau despărţiţi în fapt de 22 de luni (peste 660 de zile), în momentul în care copilul a venit pe lume. Aşadar, deşi în acţiunea de divorţ din anul 1986 instanţa reţine şi consemnează atât despărţirea în fapt cât şi infidelitatea femeii ("având în vedere că în perioada convieţuirii reclamanta a dat dovadă de infidelitate con­jugală..."), deşi art. 61 din Codul familiei stabileşte perioada legală de concepţie a unui copil între 300 şi 180 de zile înainte de naşterea acestuia, totuşi lui Bă­ieşean i se stabileşte paternitatea asupra unui copil născut la 660 de zile după despărţirea de soţia sa. Nu s-a luat în considerare nici măcar faptul că, potrivit art.330 (2) din Codul Civil "paternitatea poate fi tăgăduită, dacă este cu neputinţă ca soţul mamei să fie tatăl copilului". Şi uite-aşa, Băieşan a fost nevoit să plă­tească pensie alimentară (pentru un copil pe care nu l-a recunoscut niciodată), din anul 1987 şi până în prezent! În anul 2004 Băieşan a apelat din nou la Jus­tiţie, cerând de această dată contestarea filiaţiei din căsătorie a minorului, acţiune de asemenea respinsă de către Judecătoria Alba Iulia, neadmiţându-se nici mă­car administrarea de probe de către cel ce se consideră "tată-ispăşitor", deoa­rece acestui demers i se opune, cică, "puterea lucrului judecat de care se bucură sentinţa din 1987". Adică dacă instanţa a dovedit odată că eşti tatăl unui copil, poţi să te dai peste cap şi tot nu mai poţi dovedi contrariul. Toţi avocaţii pe care i-am consultat în acest caz au fost de acord că foarte greu i se poate da câştig de cauză tatălui, pentru că termenul în care putea să conteste paternitatea era de... un an de la naşterea copilului. Şi dacă un tată află după 10 ani că nu el este tatăl unui copil pe care l-a îngrijit până atunci, nu mai poate face nimic? (Asta în con­diţiile în care, potrivit unui studiu efectuat de o universitate britanică, 25% dintre taţi cresc copiii... amanţilor. Dar măcar cei mai mulţi nici măcar nu bănuiesc a­cest lucru!) Lăsăm deoparte aceste speculaţii şi mai adăugăm faptul că, exa­sperat, omul a solicitat un test ADN, a cărui precizie este de 99,9% faţă de testele neconcludente de pe vremea lui Ceauşescu, şi s-a adresat Ministerului Justiţiei. De la minister i s-a răspuns astfel: "instanţa aprobă efectuarea unor noi analize, inclusiv ADN, cu suportarea contravalorii acestei probe la IML". Dar a­cest lucru se poate face doar în cadru procesual, probabil printr-o acţiune de revizuire a sentinţei din 1987! Având în vedere numărul mare de cazuri de acest gen, s-ar impune poate şi din acest punct de vedere o "ajustare" a Codului Civil, respectiv a Codului familiei (la care nu s-a mai adăugat nimic din anul... 1974!) Căci nu este în "interesul superior al copilului" să aibă un "tată cu de-a sila", in­diferent cine ar fi el. Cu atât mai mult cu cât alte aspecte sunt, totuşi, prevăzute: "Filiaţia faţă de tată se stabileşte prin efectul prezumţiei de paternitate (anulată prin acţiunea de tăgadă a paternităţii- n.red.), prin recunoaştere sau prin hotărâre judecătorească" (art 327. C.C), iar "recunoaşterea care nu corespunde adevărului poate fi contestată oricând şi de orice persoană interesată" (art 336 C.C.). Aşa­dar, dacă filiaţia şi recunoaşterea pot fi atacate oricând, de ce nu ar putea fi şi pa­ternitatea, pe care se bazează cele două?

---

     Dragi elevi, onorabili dascăli, stimaţi părinţi
    Începem azi un nou an şcolar care înseamnă o altă treaptă în devenirea Ro­mâniei de mâine, o Românie în care credem cu toţii, o ţară în care ne punem spe­ranţele.
    Societatea românească poate evolua prin educaţie. Poporul român poate atin­ge un nivel superior al culturii sale prin educaţie. Şcoala în sine învaţă la rândul său schimbările timpului, merge pas la pas cu viitorul, în sensul său pozitiv. Învă­ţământul românesc se adaptează la europenism imprimându-i în acelaşi timp i­nes­timabilele sale valori.
    Educaţia se află pe lista de priorităţi a Guvernului Tăriceanu care nu guver­nează ţara pentru prezent, ci o pregăteşte pentru timpurile viitoare. Învăţămânul are un rol fundamental în politica Guvernului, întrucât Guvernul, prin programele sale, apără prezentul şi viitorul acestei ţări. Scopul său este asigurarea şanselor egale pentru toţi copiii României, accesul la cunoaştere, prin aceasta înţelegând de fapt acordarea libertăţii fiecărui am care se naşte şi creşte în România de a fi mai bun, de a se perfecţiona pentru viitorul care va fi cu siguranţă imaginea sa, a elevului de azi, care se transformă în adultul de mâine.
    Dragi elevi, vă doresc o trecere demnă prin noul an şcolar, cu succese şi bu­curii. Onoraţi dascăli, vă doresc putere de muncă în formarea noilor generaţii. Dum­neavoastră, stimaţi părinţi, cei care trăiţi prin copiii dumneavoastră, vă doresc ca rezultatele muncii lor să vă aducă noi bucurii şi împliniri.

---

     Astăzi primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava participă la Palatul Co­troceni la lansarea raportului de dezvoltare umană în România pe perioada 2003-2005 "Guvernare Locală şi Dez­voltare Umană" şi a raportului global pentru dez­voltare umană în 2005 "Cooperarea Internaţională la Răscruce". Mircea Hava a fost invitat la acest eveniment de preşedintele României Traian Băsescu şi de doamna Soknan Han Jung, ambasadorul Organizaţiei Naţiunilor Unite în România şi coordonator al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Invitaţia este o recunoaştere a preocupării constante a edilului albaiulian pentru dez­vol­tarea de parteneriate cu organismele Naţiunilor Unite, precum şi a realizărilor în a­cest domeniu. Se ştie că Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare cofi­nanţează două proiecte importante în Alba Iulia: Traseul Celor Trei Fortificaţii, prin care se pune în valoare patrimoniul cultural al municipiului, prin evidenţierea celor trei faze de locuire (antică, medievală şi modernă) şi un incubator de afaceri. Ambele proiecte au fost apreciate pozitiv de conducerea PNUD cu ocazia unei vizite care a avut loc la Alba Iulia în luna iulie a.c. şi la care au participat doamna Soknan Han Jung şi asistentul secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Uni­te, Kofi Anan. Cu prilejul acestei vizite s-a decis extinderea parteneriatului exis­tent.

---

     Lucrătorii Postului de Poliţie Mirăslău au fost sesizaţi în data de 9 septembrie de către un cetăţean ce a declarat că a găsit un proiectil. În urma verificărilor s-a stabilit că proiectilul de 25 cm lungime şi 7 cm grosime a fost descoperit în pă­durea de lângă comuna Mirăslău. Descoperitorul a dus "mica bombă" acasă, pro­babil fără să-şi dea seama la ce se expune având în vedere că aceasta ar fi putut exploda oricând. S-a solicitat intervenţia specialiştilor de la Apărarea Civilă care vor lua măsurile ce se impun în astfel de cazuri. (L.I.)