Instituţia Prefectului va demara demersurile legale pentru înfiinţarea comunei Burcerdea Grânoasă, a anunţat subprefectul Clement Negruţ, care a asistat du­mi­nică la referendumul organizat în comuna Crăciunelu de Jos prin implicarea primăriţei Lenuţa Bubur. Bucerzenii au solicitat transformarea satului lor în co­mună pentru că sunt nemulţumiţi de faptul că taxele şi impozitele locale plătite de ei până acum au fost utilizate mai mult pentru dezvoltarea satului Crăciunelu de Jos, satul Bucerdea Grânoasă fiind dezavantajat la repartizarea de fonduri. Cle­ment Negruţ a precizat că la referendum au participat 1.360 din cei 1.700 de cetăţeni cu drept de vot din satul Bucerdea Grânoasă, ceea ce a demonstrat dorinţa clară a acestora de a se desprinde de comuna din care fac parte, dar şi 416 locuitori din Crăciunelu de Jos. Subprefectul crede că absenteismul de la referendum al localnicilor din Crăciunelu de Jos a fost cauzat de unele zvonuri care s-au vehiculat prin comună referitoare la desfiinţarea acesteia în cazul în care satul Bucerdea Grânoasă se va desprinde transformându-se în comună de sine stătătoare.
    Pentru ca satul să fie ridicat la rangul de comună era necesar acordul ma­jorităţii simple a locuitorilor cu drept de vot, întrunindu-se cu două voturi în plus faţă de necesar. De asemenea, lo­calitatea trebuie să aibă peste 1.500 de lo­cuitori, să existe acces la căile rutiere sau calea ferată şi să se poată susţine din punct de vedere economic. Subprefectul a menţionat că Bucerdea Grânoasă este un sat bogat, iar aleşii locali care reprezintă satul în Consiliul Local Crăciunelu de Jos şi-au declarat susţinerea pentru înfiinţarea noii comune. Urmează ca Instituţia Prefectului să elaboreze un proiect de act normativ prin care să fie consfiinţită dorinţa cetăţenilor din Bucerdea Grânoasă şi, după adoptarea acestuia, să fie a­leşi primarul şi Consiliul Local al noii comune. Precizăm că în Bucerdea Grâ­noasă trăieşte o importantă comunitate maghiară, fapt pentru care UDMR-ul a susţinut public înfiinţarea noii comune.

---

     Statele Unite ale Americii, mai precis Rezerva federală americană, un fel de Bancă Naţională a României, au devalorizat în ultima vreme dolarul cu intenţia vădită de a promova exporturile, domeniu prioritar şi esenţial al oricărei economii sănătoase care, vorba aceea, vrea să duduie. La noi în ţară Guvernul şi Banca Naţională, guvernatorul Mugur Isărescu, deşi se plimbă toată ziua - bună ziua prin America, pe culoarele FMI şi ale Băncii Mondiale, sunt preocupaţi de aprecierea leului în raport cu euro şi dolarul, adică procedează exact pe dos, conform tra­diţiei postdecembriste având ca început revoluţia, când în loc să închidem gra­niţele, le deschideam. Aşa se face că exporturile româneşti au cunoscut un recul nemaiîntâlnit, anul 2005 fiind probabil cel mai prost din acest punct de vedere, astfel că vom înregistra un deficit record în balanţa comercială care se va încheia cu importuri de circa 30 de miliarde de euro şi exporturi de 20 de miliarde de euro. Dezastrul din sfera exporturilor a afectat şi firmele din judeţul Alba, mai ales cele cu capital autohton, care au fost nevoite fie să-şi reducă drastic activitatea, disponibilizând mii de lucrători (480 de oameni numai de la Apulum Alba Iulia şi 350 de la Stratusmob Blaj), iar altele se află în pragul închiderii, înregistrând pier­deri de peste 320 miliarde de lei numai în acest an. În faţa acestei situaţii îngri­jorătoare, Colegiul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Alba, conducerea executivă şi oamenii de afaceri de la marile firme de export din judeţ au solicitat o întrevedere cu parlamentarii de Alba pentru a le prezenta situaţia reală şi a le cere să intervină, mai ales la dezbaterea Proiectului de buget pentru anul 2006, pentru ca exporturile româneşti să nu mai fie lăsate de izbelişte de către Guvern şi Banca Naţională a României.
    Cea mai gravă problemă cu care se confruntă exportatorii este lipsa unei stra­tegii fiscale care să încurajeze exporturile, altădată obiectivul numărul unu al ţării, aşa cum este şi în alte state europene. Din păcate, nimeni nu este preocupat de haosul fiscal bancar şi legislativ ce domneşte în economia românească. Iată de exemplu ce se întâmplă în industria mobilei, care valorifică cel mai bine lemnul, una dintre marile bogăţii ale judeţului Alba. La "Montana" Câmpeni, care exportă aproape întreaga producţie şi are o tehnologie de ultimă oră, se înregistrează mari greutăţi datorită, pe de o parte, creşterii aberante a preţurilor la buşteni (cu 198% faţă de ianuarie 2004), energie electrică (125%) dar şi datorită aprecierii leului cu 18%, astfel că preţurile, sau mai corect spus, preţul pe care trebuie să-l suporte firma a crescut în 8 luni, cu circa 40%! Ce rată a profitului trebuie să înregistreze firma, ca să poată face faţă unei asemenea escaladări? Practic ar trebui ca din cei 1.000 de muncitori să reducă câteva sute, cum s-a întâmplat la alte firme. Ceea ce este şi mai grav este faptul că produsele fabricii riscă să piar­dă pieţele externe, care odată pierdute, rămân aşa pentru totdeauna.
    La altă firmă cu export masiv, Apulum Alba Iulia, s-a înregistrat în anul 2004 un profit de aproape 18 miliarde de lei, dar în anul acesta pierderile se ridică la aproape un milion de euro, firma revenindu-şi abia acum pe linia de plutire. Mi­crobul care a îmbolnăvit exportatorii provine de la BNR, mai exact de la cursul valutar şi fluctuaţiile lui, cât şi de la faptul că preţul gazelor şi energiei a crescut continuu. În mod normal, dacă leul s-a apreciat ar fi trebuit să scadă preţul uti­lităţilor şi să crească salariile, dar la noi se întâmplă exact invers, se apreciază leul, dar salariile nu cresc şi ele, iar firmele nu simt, ci din contră, resimt dureros şi păgubos creşterea economică. Situaţii similare se găsesc şi la UPSOM, Stra­tusmob, Ciserom, în cooperaţie şi în construcţii, unde mai nou ne fac canalizările şi alimentările cu apă tocmai turcii, ei care nu au nici closete ca lumea! Şi a­ceas­ta pentru că nici Guvernul şi nici BNR-ul nu au o strategie clară de pro­mo­vare a capitalului românesc, a exporturilor, prin aplicarea unor politici şi a unor dobânzi care să stimuleze exporturile şi exportatorii şi nu să le dea în cap. Pen­tru că nu este posibil ca în 7 luni de zile, din 2005, leul să se aprecieze cu 18%, iar BNR-ul să lase de izbelişte economia. Iar dacă nu a intervenit, avea măcar datoria de a preveni mediul de afaceri asupra evoluţiei cursului. Din păcate, nu s-a întreprins nimic şi ceea ce este şi mai grav este că nici pentru anul 2006 nu se întrevede ceva concret pe linia stabilirii unui curs de referinţă special pentru ex­portatori care să fie susţinut, dacă nu garantat, de stat, căci degeaba ne lăudăm cu 17 miliarde de euro în rezerva BNR dacă aceşti bani nu circulă în eco­nomia re­ală. Se pare însă că domnul Mugur Isărescu nu se poate dezlipi de ve­chea men­talitate cu pusul banilor la saltea!
    Să sperăm că parlamentarii de Alba prezenţi (Alexandru Pereş, Ştefan Bar­dan, Nicolae Popa şi Liviu Mugurel Sârbu) au receptat doleanţele celor mai buni oameni de afaceri din judeţ, care conduc cele mai atractive şi performante firme, cele de export, le-au înţeles mesajul şi vor trage un semnal de alarmă pentru ca să nu devenim o ţară numai de importuri! Ei nu vor nici subvenţii, nici pomană de la Guvern sau BNR, ci o politică fiscală şi monetară clară şi stabilă, prietenoasă cu întreprinzătorii şi nu una care să-i spolieze prin tot felul de modificări fiscale care taxează şi împovărează agenţii economici în loc să-i stimuleze. Dar cine să o facă, căci Mugur Isărescu "conduce" de 15 ani falimentul economiei româneşti. Până când, că nici chiar Iliescu nu a avut atâtea mandate!

---

     La sfârşitul săptămânii trecute au fost inaugurate, la Ocna Mureş, Centrul socio-medical de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice şi Centrul de pre­venire şi combatere a exploatării prin muncă a copilului. Cele două unităţi func­ţionează în cadrul Aşezământului Sfântul Ciprian deschis de Arhiepiscopia Orto­doxă de Alba Iulia şi Filantropia Ortodoxă Alba Iulia. Centrul pentru persoane vâr­st­nice îşi desfăşoară activitatea printr-un parteneriat cu Consiliul Judeţean Alba. (I.P.)

---

     În cursul zilei de astăzi Excelenţa Sa Naotoshi Sugiuchi, ambasadorul Japo­niei la Bucureşti se va afla în vizită în municipiul Alba Iulia. Vizita, care va începe la ora 15.00 când Excelenţa Sa se va întâlni cu primarul Mircea Hava, este pri­lejuită de inaugurarea Centrului de Recuperare din cadrul Căminului pentru Per­soane Vârstnice din Alba Iulia, investiţie care a fost realizată cu sprijinul con­sistent al guvernului Japoniei. (A.D.)

---

     Poliţia Blaj are un nou comandant în persoana subcomisarului Ioan Oneţ, după ce comisarul şef Silviu Sinea a ieşit la pensie cu data de 1 octombrie a.c., au anunţat surse autorizate. Subcomisarul Oneţ va deţine interimatul până la organizarea concursului pentru ocuparea acestui post. În perioada în care Silviu Sinea a condus Poliţia Blaj, acesta a întreţinut o strânsă relaţie de colaborare cu presa de pe urma căreia au avut de câştigat cetăţenii, ofiţerul demonstrând trans­parenţă totală cu privire la activitatea instituţiei.(R.G.)

---

     Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă a repartizat în ultima şedinţă suma de peste 1,5 miliarde de lei primită din partea Guvernului pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii la drumurile calamitate în urma inundaţiilor din vara acestui an. Cei mai mulţi bani au fost alocaţi pentru drumul sătesc din Livezile, pentru care au fost repartizate 526 de milioane de lei. Pentru reparaţii la drumul din Cioara de Sus, Baia de Arieş au fost alocate 500 de milioane de lei, iar pentru DC 81 Mirăslău-Lopadea Veche şi DC 82 Mirăslău-Cicău au fost repartizate în total 500 de milioane de lei.(R.G.)