Ieri Excelenţa Sa Naotoshi Sugiuchi, ambasadorul Japoniei la Bucureşti şi primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava au tăiat panglica celei de-a doua investiţii japoneze în municipiul reşedinţă de judeţ. Este vorba despre Centrul de Recuperare din cadrul Căminului pentru persoane vârstnice. Obiectivul se adresează deopotrivă locatarilor căminului, dar şi persoanelor de vârsta a tre­ia din Alba Iulia şi din localităţile din împre­jurimi. Centrul este dotat la cele mai înalte stan­darde şi oferă tratamente în domeniul reu­matologiei, fizioterapiei şi recuperării me­dicale. Realizarea centrului este rezultatul unui proiect pe care Primăria mu­ni­cipiului Alba Iulia l-a depus pentru programul de granturi (finanţări nerambursabile) pe care guvernul Japoniei îl derulează în România. Valoarea totală a proiectului este de 104.817 Euro din care contribuţia guvernului japonez se ridică la 73.817 Euro, restul fiind contribuţia Consiliului local Alba Iulia. Zilnic pot beneficia de serviciile centrului până la 55 de persoane. Spuneam că aceasta este cea de-a doua investiţie japoneză în Alba Iulia, după cea a firmei Sumitomo. De data aceasta este vorba despre o investiţie guvernamentală şi nu de una privată, dar ambele, aşa cum spunea ES Naotoshi Sugiuchi, sunt destinate să contribuie la strângerea legăturilor dintre Japonia şi România, în general, dintre Japonia şi judeţul Alba în special. Alături de Mircea Hava şi echipa care a scris acest pro­iect (şi căreia îi mulţumim!) au participat la eveniment prefectul Cosmin Covaciu, subprefectul Clement Negruţ, viceprimarul Paul Voicu, directorul DSP Alba, dr. Ion Munteanu, numeroşi consilieri locali şi reprezentanţi ai altor instituţii.

---

     Curtea de Apel Alba Iulia a amânat ieri până la data de 10 octombrie 2005 pronunţarea asupra apelului declarat de către fostul şef al Complexului de Vinificaţie Jidvei, Toader Ignat şi de către reprezentanţii părţii civile SC Jidvei SRL filiala Alba, împotriva unei hotărâri a Tribunalului Alba. Toader Ignat a primit la Tribunalul Alba o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru delapidare şi de un an pentru însuşirea fără drept a desenului sau modelului industrial. Magistraţii au hotărât să contopească cele două sancţiuni în pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare, iar Ignat a fost obligat şi la plata, către SC Jidvei, a sumei de 36 de miliarde de lei - daune civile. Toader Ignat a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia cu acuzaţia că a înregistrat pe nedrept, pe numele societăţii pe care o patrona, denumirile vinurilor "Gerwurtz­traminer" şi "Romantine". Imediat după pronunţarea sentinţei la Tribunalul Alba, atât avocatul lui Toader Ignat cât şi reprezentanţii S.C. Jidvei SRL Alba au de­clarat apel, a cărui judecată a fost tergiversată însă din cauza amânărilor, re­cuzărilor şi a cererilor de strămutare ale inculpatului Toader Ignat, ajungându-se astfel ca de-abia ieri, 4 octombrie, să se judece ultimul termen din "Dosarul etichetelor". Judecătorii Curţii de Apel Alba Iulia au amânat însă cu câteva zile pronunţarea sentinţei, pentru a da posibilitatea celor implicaţi să depună con­cluziile scrise iar luni, 10 octombrie 2005, va fi făcută publică hotărârea ma­gistraţilor în privinţa apelului. Ultima cale de atac rămasă în acest dosar - recursul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (I.P.)

---

     Marţi, 4 octombrie 2005, în faţa sediului Curţii de Apel Alba a avut loc una dintre manifestările cu care istoria post­de­cembristă ne-a obişnuit. Este vorba despre un miting de protest organizat de angajaţii Hol­dingului Atlassib, în frunte cu directorul Daniel Micu şi juristul Rareş Popa, cu scopul de a atrage atenţia opiniei publice asupra u­nui aşa zis "tratament abuziv şi tendenţios al judecătorilor Curţii de Apel Alba, aplicat în de­favoarea societăţilor din grupul de firme Atlas­sib". Mai exact, preşedintele holdingului respectiv, Ilie Carabulea, din Sibiu, a reuşit să încheie un contract de exclu­si­vitate cu asociaţia cultivatorilor de căpşuni din Huelva (Spania), pentru trans­por­tarea căpşunarilor (cam 3.000 de persoane săptămânal), între România - Spania şi retur. Iată însă că la licitaţia organizată de Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă (OMFM) Bucureşti în data de 8 septembrie, (care avea ca scop exter­nalizarea activităţii de întocmire a dosarelor de viză ale românilor cu contracte de muncă în străinătate) Holdingul Atlassib nu a putut participa, deoarece în caietul de sarcini s-a prevăzut ca firmele participante să aibă în obiectul de activitate şi "alte activităţi juridice", pe motiv că întocmirea dosarelor de viză presupune ac­tivităţi de tip notarial, nu recrutare propriu-zisă. (Carabulea, care aflase anterior de licitaţia din 8 septembrie, adăugase la obiectul de activitate al firmei sale, în data de 31 august, "selecţie şi plasare forţă de muncă", dar după cum se vede tot a fost exclus de la participarea la licitaţie. Şi încă fără a se argumenta nicicum de către OMFM excluderea Atlassib).
    În aceste condiţii, el a depus o plângere la Curtea de Apel Alba, prin care so­licita suspendarea caietului de sarcini, pe motiv că absenţa sa de la licitaţie i-ar fi adus însemnate prejudicii financiare. (Am arătat anterior, că Atlassib are de 3 ani un contract de exclusivitate cu cultivatorii de căpşuni din Huelva.) Cum era de aşteptat, fiind vorba despre ordonanţă preşedenţială, la Curtea de Apel s-a ju­decat în regim de urgenţă şi s-a dispus suspendarea caietului de sarcini, în urma unei sentinţe pronunţate fără citarea martorilor, conform procedurii legale. În pa­ralel cu această plângere prealabilă, Atlassib a depus o acţiune la instanţa de fond, împotriva aceleiaşi licitaţii. Din păcate pentru dl. Carabulea, Curtea de Apel a dat câştig de cauză holdingului sibian... doar până la comunicarea răspunsului la plângerea prealabilă şi a motivaţiei OMFM, nu până la pronunţarea instanţei de fond asupra acţiunii. (Greşeala aparţine probabil juristului de la Atlassib, care nu a înregistrat odată cu cererea de suspendare şi o acţiune în contencios ad­ministrativ pentru anularea licitaţiei.) Prin urmare, până la următorul termen la instanţa de fond (peste 3 săptămâni), OMFM Bucureşti are timp suficient să organizeze licitaţia şi să lase Atlassib-ul cu buzele umflate şi cu un contract cu partenerii spanioli, pe care nu-l poate onora! Prejudiciul, aşa cum a fost estimat de directorul-protestatar Daniel Micu, se ridică la suma de un milion de euro...
    Concluzia? Acest "proces al căpşunarilor" este o bătălie între firme, având ca miză sume mari de bani. Dacă se suspendă licitaţia până la încheierea pro­cesului pe fond şi câştigă Atlassib, avem o altă firmă care nu poate să-şi des­făşoare activitatea, deşi a câştigat o licitaţie. Deci se pierd bani. Dacă nu se suspendă, firma care a câştigat licitaţia îşi începe activitatea, dar Atlassib ră­mâne cu un contract pe care nu-l poate respecta. Deci se pierd bani. Însă Justiţia română va pierde şi într-un caz şi în celălalt: va fi învinuită de atitudine dis­cri­minatorie şi de favorizare a uneia dintre părţi. Deci va pierde imagine. Va com­pensa, oare, pierderea imaginii cu... câştigarea banilor?

---

     Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Alba a efectuat, în cursul lunii septembrie, 142 controale la agenţi economici din judeţ. În urma acestor con­troale au fost aplicate 31 de sancţiuni în valoare totală de 871 milioane lei vechi. (I.P.)

---

     Viaţa unui băieţel de trei anişori din localitatea Sântimbru a fost curmată tragic în urma unui accident rutier petrecut în seara zilei de 3 octombrie, în jurul orei 20.10, pe DN1, pe raza localităţii Sântimbru. Conform raportului poliţiei, Nicolae M., în vârstă de 44 de ani, din Teiuş, în timp ce conducea autoturismul marca VW Passat pe direcţia Teiuş-Alba Iulia în apropierea unei treceri de pietoni semnalizată prin indicator şi marcaj nu a redus viteza de mers. Din această cauză şoferul l-a surprins şi accidentat pe micuţul Radu Ioan P. (3 ani), din Sân­timbru. Băieţelul care era împreună cu bunica sa pe trotuar a alergat de pe partea din dreapta a drumului şi a pătruns brusc pe partea carosabilă, astfel că impactul nu a mai putut fi evitat. Din nefericire în drum spre spital băieţelul a decedat. Conducătorului auto i-au fost recoltate probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei. Nicolae M. este cercetat pentru ucidere din culpă. (L.I.)