lDialogul DGASPC cu presa: 4-5 comunicate, într-un an de zile! Imediat după instalarea sa în funcţia de director al DGASPC Alba (Direcţia generală de asis­tenţă socială şi protecţie a copilului), în ianuarie 2005, l-am intervievat pe dl. Sorin Chirilă, care ne-a creionat o hartă de intenţii dintre cele mai bune (vom reveni asu­pra interviului cu pricina, cu altă ocazie). Odată cu interviul, am primit şi asigurări cu privire la transparenţa instituţiei şi disponibilitatea în dialogul cu presa. Am aşteptat un an de zile acest "dialog", care s-a rezumat la... 4-5 comunicate de presă aiurite. Unul întârziat, despre o acţiune ce avusese loc cu mult timp în urmă, altul despre nişte ateliere de formare (organizate în cadrul unui proiect de­marat în luna octombrie... 2004), unul despre schimbarea destinaţiei unor case de tip familial (care, la fel, funcţionau de un an de zile) în centre de tranzit şi, în sfârşit, o "informaţie de presă" despre patru proiecte "propuse" (când?), pentru a fi selectate şi finanţate (cine ştie când?). Aceasta în condiţiile în care instituţia are un purtător de cuvânt (în persoana unei obscure doamne Elena Mămară care, chipurile, ar fi ocupat acest post graţie... experienţei sale jurnalistice), başca alţi trei angajaţi în cadrul Compartimentului de relaţii publice. Probabil prin relaţii publice dl. Chirilă şi directorul său executiv adjunct responsabil cu problemele de personal, dl. Emil Benga, înţeleg relaţiile de familie şi pilele pe care trebuie să le aibă angajaţii compartimentului respectiv.
    *Un director certat cu... limba română! Aici ne permitem să facem o mică pa­ranteză. Cei doi directori la care am făcut referire sunt exact pe calapodul cu re­laţiile, despre care vorbeam mai devreme, aşa că e normal să-şi adune în jur oameni "după chipul şi asemănarea lor". Primul, dl. Chirilă, a relaţionat până a­cum atât de bine încât a schimbat trei partide: a fost în PNL sub mandatul Con­venţiei, a trecut la PSD când social-democraţii au câştigat alegerile, iar acum se pare că vâsleşte din răsputeri spre barca PD, după modelul lui Agamemnon Dan­danache ("în toate camerele, cu toate partidele... ţilinga-bilinga"). Cel de-al doi­lea, dl. Benga, cea mai promiţătoare tânără speranţă din echipa PNŢCD, a trecut după câştigarea alegerilor de către Alianţa DA la PNL, desigur, trecere care i-a asigurat acest post frumuşel de director. (Despre calităţile profesionale ale dom­niei sale nu putem spune decât un singur lucru: suntem în posesia materialelor de campanie pentru PNŢCD, elaborate de dânsul cu scris de mână, la ultimele alegeri. Poate că într-o zi le vom publica, spre hazul dumneavoastră, şi ca exem­plu pentru elevii de clasa a opta, despre cum poţi să ajungi director fără să ai habar de gramatică, semantică, semiotică şi alte "mistere" ale limbii române.)
    *O structură gigantică: 1.100 de angajaţi şi un buget mai mare decât al... Con­siliului judeţean! Revenind la DGASPC Alba pe ansamblul ei, aceasta este în momentul de faţă o mega-structură care funcţionează cu 1.100 de angajaţi în judeţul nostru, dintre care 206 (cam o cincime) se află numai în "aparatul pro­priu". O structură care are mai mulţi angajaţi decât Consiliul judeţean, Prefectura Alba şi Primăria municipiului Alba Iulia... la un loc! O structură gigantică, având un buget pe măsură: adică cel mai mare dintre toate instituţiile subordonate Consiliului judeţean Alba (vom reveni cu date precise). De fapt un buget mai mare chiar decât al Consiliului judeţean! O instituţie în care s-au strâns, de-a lungul timpului, soţii, soţiile, copiii, nepoţii, verişorii, verişoarele etc. tuturor persoanelor cu o oarecare influenţă în judeţ, începând cu rudele celor din Justiţie, Poliţie, Finanţe etc. şi încheind cu cele ale oamenilor cu activitate politică. Organigrama Direcţiei, aşa cum arăta ea în august a.c., ne arată 13 funcţii publice de con­ducere, 98 funcţii publice de execuţie (deci peste 100 de funcţionari publici), 10 funcţii de conducere contractuale şi 978 funcţii contractuale de execuţie. O insti­tuţie uriaşă, cu... 23 de funcţii de conducere! Şi vă mai miraţi că o numim Direcţia Gigantică de Amatorism, Slugărnicie şi Protecţie a Corupţiei?
    *O tăcere suspectă şi... securizată. În aceste condiţii, tăcerea în care s-a scu­fundat instituţia de la preluarea ei (pentru a doua oară) de către dl. Sorin Chirilă, este cel puţin suspectă. Din câte am aflat, raţiunile ce au stat la baza numirii d-lui Chirilă la conducerea DGASPC ar fi fost implementarea unui management "cu mână de fier", pentru eficientizare şi diminuarea cheltuielilor. Dar dânsul a împins lucrurile atât de departe, încât a ajuns să instituie o "cortină de fier" în jurul Di­recţiei, ziariştii aflând despre activitatea acesteia doar în timpul şedinţelor Con­siliului judeţean. Nici o conferinţă de presă, nici un comunicat, de parcă acti­vitatea de acolo ar fi mai secretă decât la SRI. Până şi MApN are mai multe contacte cu presa decât DGASPC Alba. (Să credem că stilul ăsta de muncă se datorează unei anumite formări, eventual deformări, profesionale a directorului Chirilă pe vremea ailaltă, când cu perfecţionările profesionale la Secu'?) Dar, mă rog, poate că e numai vina purtătorului de cuvânt. Că aşa-i de obicei: dacă o instituţie e condusă prost în România, vina cade în cârca celui mai mic în grad. În cazul nostru, d-na Elena Mămară, care nu-şi cunoaşte atribuţiile de purtător de cu­vânt...
    *Recomandări pentru un purtător de cuvânt care nu-şi cunoaşte rolul şi atribu­ţiile. În "Manualul transparenţei în administraţia publică", editat de Guvernul Ro­mâ­niei (pe care nu cred că d-na Mămară l-a studiat), apar câteva referiri la rolul purtătorului de cuvânt într-o instituţie: *organizare de întâlniri cu presa, obişnuite şi speciale; verificarea sesizărilor de presă; *pregătirea ştirilor, statisticilor şi a altor materiale despre instituţia la care lucrează; *planificarea şi administrarea campaniilor media pentru stabilirea unor mesaje pe termen lung etc. De asemenea, în manual se recomandă purtătorilor de cuvânt să răspundă prompt cererilor presei, să comunice devreme (arătând că instituţia nu are nimic de as­cuns), să comunice des, împiedicând vidul informaţional şi să... "primească pre­sa pe uşa din faţă, pentru ca aceasta să nu folosească fereastra laterală sau uşa din spate (alte surse, fără nume)" Biroul de presă are sarcina de a stabili şi menţine relaţiile de comunicare dintre instituţie şi mass media, iar recomandarea expresă în aceste relaţii este curtoazia din partea purtătorului de cuvânt, adică "să aibă permanent o atitudine pozitivă, de deschidere faţă de ziarişti", altfel presa va deveni ostilă când ai mai mare nevoie de ea! Nu mai intru în amănunte cum ar fi, de pildă, informaţiile ce ar trebui transmise permanent presei (agenda directorului, elementele de noutate, de iniţiativă, din activitatea liderilor instituţiei, luările de poziţie ale conducerii, relaţia cu sindicatele, statistici, bilanţuri, analize, parteneriate, proiecte etc.). Şi nici nu vreau să-i dau lecţii purtătorului de cuvânt al DGASPC cu privire la faptul că "informaţia de presă" pe care domnia sa o trimite la redacţia noastră (de 4-5 ori pe an, deci una la două luni) ar trebui să se nu­mească "anunţ de presă", "comunicat de presă" etc.
    *Informaţii pentru presă, pe "uşa din spate". După un an de zile de aşteptare, şi de bunăvoinţă faţă de instituţie (care, desigur, are un rol dificil în contextul social actual), văzând că nu suntem chemaţi "la uşa din faţă", am apelat la "ferestre" şi la "uşa din spate", şi iată ce am aflat despre ce se întâmplă dincolo de tăcerea ce a înconjurat DGASPC: de la începutul anului s-au mai făcut încă vreo 100 de angajări în instituţie, s-au modificat structuri funcţionale, s-au înfiinţat servicii noi, directorul s-a perindat destul de des pe la Bucureşti şi prin alte părţi, s-au stricat relaţiile cu francezii, s-au achiziţionat 10 calculatoare, un video­pro­iector şi o cameră video digitală (poate îşi fac studio pentru producţii cine­ma­tografice), se intenţionează o amenajare pentru acces pe verticală a persoanelor cu handicap etc. Deci, noi cunoşteam aceste lucruri (şi multe altele), dar oare trebuia să le aflăm din... "alte surse"? În consecinţă, în data de 11 octombrie ne-am prezentat la purtătorul de cuvânt cu mai multe întrebări. Pentru ca acesta să le înţeleagă, le-am prezentat în scris. Purtătorul de cuvânt, d-na Elena Mămară, ne-a dat cu tifla şi ne-a cerut... adresă oficială din partea redacţiei. Am încercat să discutăm cu directorul executiv adjunct Emil Benga (căci directorul "mare", dl. Chirilă, era la Bucureşti) şi ni s-a cerut, la fel, adresă oficială. A doua zi ne-am prezentat cu adresa oficială, în virtutea prevederilor Legii 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, iar acum... aşteptăm din nou. Ce? Păi ter­menul legal de 10 zile în care să ni se răspundă la întrebări, de parcă am fi cine ştie ce petiţionari care ne-am adresat înălţimii-sale DGASPC. Aceasta în condi­ţiile în care presa lucrează contra-cronometru şi, desigur, are un regim diferit de al cetăţeanului obişnuit. Tocmai în ziua depunerii adresei am aflat că directorul Chirilă primea trei delegaţii: una de la Bucureşti, una din Franţa şi una din Ger­mania. Acestea erau informaţii utile pentru presă, dar au fost ţinute "la secret", sau poate că purtătorul de cuvânt habar nu avea de ele. Oricum, atâta vreme cât d-na Mămară va rămâne în această funcţie la DGASPC Alba, noi vom prefera alte surse. Şi nu vom mai acorda încă un an de graţie până la publicarea informaţiilor pe care le deţinem!

---

     Timp de două zile o delegaţie numeroasă din oraşul înfrăţit Arnsberg (Ger­mania), condusă de Peter Heppelmann, unul dintre artizanii înfrăţirii, vizitează municipiul Alba Iulia. În cursul zilei de ieri ei au fost pri­miţi de primarul Mircea Hava, care şi de a­ceas­tă dată s-a dovedit o gazdă primitoare şi elegantă. Scopul vizitei delegaţiei germane este acela de a duce mai departe deja bu­nele relaţii stabilite între Alba Iulia şi Arns­berg.
    Reamintim că înfrăţirea cu Arnsberg este cea mai veche dintre relaţiile de acest gen pe care Alba Iulia le-a stabilit de-a lungul timpului. Şi departe de a deveni rutină, de a se plafona, aceste relaţii sunt din ce în ce mai strânse. Delegaţia de acum este formată din oameni de afaceri, medici, reprezentanţi ai Primăriei Arnsberg, preşedintele Camerei de comerţ Arns­berg etc. Programul lor este scurt dar de aceea foarte comprimat el in­cluzând vizitarea SC Apulum SA, a Centrului de Zi pentru Persoane Vârstnice, a Căminului pentru Persoane Vârstnice, întâlniri la Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Alba, la Consiliul judeţean Alba. (A.D.)

---

     Virusul gripei aviare - H5N1 - a fost izolat, miercuri noapte, de specialiştii Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală, existenţa acestei boli în Ceamurlia de Jos din judeţul Tulcea fiind confirmată şi de experţii europeni prezenţi în România, a declarat ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur. Probele au fost tri­mise la laboratorul de referinţă din Marea Britanie pentru stabilirea patogenităţii. "Sperăm ca virusul să fie de intensitate mică", a adăugat ministrul agriculturii, subliniind că toate măsurile luate până în prezent în Ceamurlia de Jos se vor menţine. "Vom continua cu sacrificarea păsărilor din focar şi vaccinarea popu­laţiei, urmând să aplicăm tratamente speciale de dezinfecţie, nu numai în Ceamurlia de Jos, ci în întreg judeţul Tulcea".
    A fost convocat Comitetul pentru epizotii, atât preşedintele României cât şi pre­mierul fiind informaţi de evoluţia bolii. Institutul de Diagnostic şi Sănătate Ani­mală (IDSA), care a confirmat existenţa gripei aviare în România, a anunţat că virusul a fost depistat pe două probe (găină şi raţă), pro­venite din localitatea Cea­murlia de Jos.

---

     Finalizarea activităţilor incluse în proiectul "Dezvoltarea Munţilor Apuseni", fi­nanţat de Asociaţia de Asistenţă Tehnică GTZ din Germania, va fi marcată astăzi, de la ora 10.30, la Ponor. Cu acest prilej, va fi organizat un târg de animale la care sunt invitaţi să participe toţi crescătorii de animale din zonă. De asemenea, dr. Hans Jacob, coordonatorul proiectului, va oferi Asociaţiei "Agro-Montana", condusă de gospodarul primar al comunei, Victor Cordea, un fond de creditare în valoare de 3.000 de euro, fiind cea mai activă asociaţie a crescătorilor de bovine. Membrii asociaţiei vor putea împrumuta diferite sume din aceşti bani pentru a-şi dezvolta în continuare fermele de animale. La manifestări au fost invitaţi să par­ticipe, pe lângă locuitorii zonei, reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi locale, con­ducerea DADR Alba şi alţi colaboratori în proiect.(R.G.)

---

     Luni, 17 octombrie, va avea loc la sediul Consiliului Judeţean Alba cea de-a treia şedinţă ordinară din acest an a Consiliului pentru Dezvoltare Regională Cen­tru. Cel mai important punct de pe ordinea de zi a şedinţei la care participă repre­zentanţii celor şase judeţe care compun Regiunea Centru - Alba, Braşov, Covas­na, Harghita, Mureş şi Sibiu îl constituie alegerea preşedintelui şi vicepre­şe­din­telui Consiliului pentru Dezvoltare Regională Centru. Momentan scaunul de preşedinte al CDR Centru este gol după ce în luna iunie a acestui an pre­şedintele Aristotel Căncescu, preşedinte şi al CJ Braşov, şi-a dat demisia în mod sur­prinzător la sfârşitul unei şedinţe care a avut loc tot la Alba Iulia. Tot în această şedinţă va fi discutat şi proiectul de hotărâre privind modificarea locaţiei sediului principal al ADR "Centru" în municipiul Alba Iulia precum şi o serie de proiecte de hotărâre privind încheierea unor parteneriate în ADR Centru şi alte agenţii regio­nale dar şi informări privind Programul PHARE. (I.P.)